Un producator ataca legea puritatii berii germane. In Germania

In ultimul deceniu, in beraria sa ascunsa din Neuzelle, un orasel aflat la granita cu Polonia, Helmut Fritsche a comis ceea ce conservatorii industriei de bere germane numesc ‘o crima impardonabila’ – a adaugat sirop de zahar in berea pe care o produce, fapt considerat o violare a Reinheitsgebot-ului, legea puritatii berii germane ce dateaza de mai bine de cinci secole.

Dar acum rolurile s-au inversat: legea este pe urmele lui, amenintand cu o amenda de 20.000 euro (25.000 $) pentru indrazneala de a fi incercat sa isi breveteze produsul. Fritsche nu este dispus insa sa renunte usor.

Este timpul ca traditiile dogmatice ale germaniei in acest domeniu sa devina mai elastice, afirma el. “Este incalcata libertatea micilor producatori de a fi creativi”, sustine berarul considerat haiducul industriei. “Este ca si cum s-ar bea o ceasca de ceai sau cafea careia ii adaugi zahar sau lapte”, isi argumenteaza Fritsche pozitia. ” Este o chestiune de gusturi personale”.

Lupta lui Fritsche impotriva a ceea ce el numeste “bereocratia” germana a inceput in anul 1993, la putin timp dupa ce a achizionat fabrica de bere de la agentia guvernamentala responsabila cu privatizarea Germaniei de Est dupa caderea zidului Berlinului si reunificarea din 1990. Fabrica, ale carei origini sunt datate in secolul al 16-lea, producea bere neagra la care se adauga un sirop de zahar, fapt permis de legile mai tolerante din est.

Dar acum Fritsche se confrunta cu legislatia mai restrictiva a Germaniei reunificate, care permite doar grauntele de malt, hameiul, drojdia ca ferment si apa ca ingrediente.

Consecventa germana

Legile actuale incorporeaza Reinheitsgebot-ul originar, aprobat in Bavaria in 1516. Orice adaos la aceasta reteta (cum ar fi diferite fructe, orezul sau porumbul) in scopul de a economisi bani sau a modifica gustul sau culoarea berii este strict interzis.

Legea permite totusi unele exceptii pentru “berile speciale”, asa ca Fritsche a aplicat la autoritatile din statul Branderburg, argumentand ca el nu face decat sa continue o traditie locala. Deoarece a fost refuzat de mai multe ori, a inaintat o plangere la tribunal. Procesul se afla acum la Curtea Suprema de Justitie, dar nici un indiciu nu a aparut referitor la dat deciziei finale.

Intre timp, Fritsche a evitat cu dibacie sa isi patenteze berea neagra numita Schwarzer Abt sau Black Abbot, pe care le catalogheaza drept Schwarzbier – un termen german ce desemneaza “o varietate de bere neagra avand o concentratie alcoolica redusa”. Initial, produsul nu s-a numit bere, ci “o specialitate fabricata din Schwarzbier, la care s-a adaugat sirop de zahar”.

Anul trecut insa, berarul a facut un prim pas inainte simplificand titlul produsului sau – Schwarzbier.

Hotararea a determinat un ordin de incetare a activitatii venit din partea oficialitatilor industriei alimentare din Beeskow, centrul guvernamental local. Decizia caracterizeaza marca lui Fritsche drept “un adevarat pericol pentru societate” si ii impune sa modifice reteta pentru a evita penalitatile.

Fritsche constata cu tristete ca daca fabrica sa ar fi fost situata la 5 km este de raul Oder din Polonia, ar fi fost liber sa modifice dupa plac reteta berii pe care o produce si apoi sa o comercializeze liber pe piata germana. Acesta datorita unei decizii a Uniunii Europene care a impus Germaniei sa suspende legea puritatii berii pentru produsele din import, ca parte a clauzei de liber schimb.

Desi declara ca libertatea de a atiliza cuvantul bere l-ar ajuta enorm in promovarea bauturii sale, Fritsche recunoaste ca mediatizarea cazului a ajutat fabrica sa sa se mentina printre primele 1.200 din tara.

Si totusi, Asociatia Producatorilor de Bere din Germania sustine legislatia actuala. Birte Kleppien, purtatorul sau de cuvant, a afirmat ca actuala forma a legii asigura calitatea produselor si se bucura de suport public printre agentii economici ce actioneaza pe aceasta piata.

“Exista intre 5.000 si 6.000 de marci de bere in Germania”, declara Kleppien estimand ca fiecare producator poate testa zilnic un alt tip de bere timp de 13 ani fara a se repeta. “Deci noi nu limitam creativitatea nimanui”. Datorita acestei legi, consumatorii stiu exact ceea ce beau, a mai afirmat el.

Dreptatea e la mijloc

In realitate, Reinheitsgebotul originar a omis din lista sa un ingredient esential – drojdia de bere, deoarece microorganismele din componenta sa au fost imposibil de detectat pana la inventia microscopului. Aceasta a fost adaugata ulterior, la fel ca si graul (materia prima pentru extrem de populara bere de grau) si alte cereale pentru cateva tipuri particulare de bere.

Christian Pohl, specialistul fabricii lui Fritsche, subliniaza faptul ca produsul Schwarzer Abt este fabricat in conformitate cu legea puritatii berii germane pana in faza finala. Siropul de zahar nu este un substituent pentru ingredientele de baza, ci este adaugat ulterior procesului de fermentatie pentru a individualiza produsul pe piata. El descrie aroma obtinuta ca “fiind apropiata de gustul cafelei”.

Pohl afirma ca nivelul consumului de bere in Germania a scazut constant in ultimii ani, fapt ce i-a determinat pe unii producatori sa incerce unele combinatii precum berea cu limonada sau berea cu cola – produse ce trebuie etichetate ca mixturi – pentru a-si relansa afacerile. Este momentul sa experimentam cu insasi berea, spune el: ” Daca nu oferim oamenilor ceva nou, aceste practici vor continua”.