Un program nefundamentat

O prima observatie se refera la prima parte a Programul de Guvernare PSD-PUR, si anume cea care inventariaza principalele realizari obtinute in perioada 2001-2004. Textul respectiv contine o seama de inexactitati si omisiuni. Aflam, de pilda, ca finantele publice s-au insanatosit si a fost imbunatatit gradul de colectare al veniturilor (pag. 19). Banca Mondiala, intr-un raport din iunie 2004, ne spune, insa, altceva, si anume ca arieratele bugetare au crescut, ajungand, de pilda, in anul 2002, la 12% din PIB, ceea ce e imens.
Se vorbeste despre o crestere economica sustinuta, dar se omite faptul ca cea mai mare parte a acestei cresteri s-a datorat acumularii arieratelor, economiei subterane si autoconsumului. Nu se face nici o clipa comparatie intre cresterea economica, pe de o parte, si nivelul deficitelor, pierderilor si datoriilor acumulate in acesti ani. Dezechilibrele agravate in pozitia externa a tarii sunt trecute sub tacere. Ca si faptul ca, in patru ani, guvernul PSD nu a reusit, practic, sa sporeasca locurile de munca si ca marea sansa de atenuare a deficitului de cont curent si de crestere a veniturilor indirecte la buget a fost legata de banii pe care i-au trimis acasa romanii care lucreaza in strainatate. De fapt, perioada guvernarii PSD a inregistrat, pe ansamblu, o sporire fara precedent in perioada de tranzitie a deficitelor, pierderilor si datoriilor economiei romanesti. Aceasta se datoreaza incurajarii unei structuri economice anacronice, neconcurentiale si dezvoltarii unei retele clientelare ce a dus la o enorma risipa de resurse si oportunitati.
Acum, in legatura cu programul propriu zis. Cifrele nu sunt corelate intre ele. Este suficient sa analizam corelatia dintre evolutia produsului intern brut si cea a salariului mediu brut pe economie. Potrivit programului PSD-PUR, cresterea cumulata a PIB in perioada 2005-2008 va fi de cca 24-25% (un ritm de 5-6% pe an). Daca adaugam la aceasta crestere influentele cursului de schimb leu-euro, rezulta o sporire, in echivalent euro, de maxim 45%. Salariul mediu brut, preliminat la finele anului 2004, va fi de 195 euro, urmand sa creasca, spune PSD, la 350 de euro, deci cu 80% . Daca analizam – potrivit cifrelor din program privind cresterea investitiilor, a consumului, a productiei diferitelor sectoare – evolutia PIB pe surse si destinatii, observam ca sporirea prognozata, de 80%, a salariului mediu brut pe economie in echivalent euro, fata de cresterea PIB de numai 45%, este imposibil de realizat. Decat daca PSD intentioneaza, in aceeasi perioada, sa desfiinteze cca 500 000 de locuri de munca. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca aceasta politica nefundamentata a veniturilor contravine atat spiritului Memorandumului incheiat cu FMI, cat si optiunilor de politica monetara.
De altfel, tocmai pentru a nu-si da singur in vileag lacunele privind necorelarile existente intre indicatori, PSD evita sa prezinte componentele modelului sau economic. De asemenea, prognozele cu privire la contul curent si la contul de capital sunt trecute sub tacere. Ceea ce indica fie faptul ca PSD nu si-a fundamentat indicatorii macroeconomici pe metodologii serioase, fie fundamentarile exista, dar, in contextul avalansei de promisiuni din Program, PSD a preferat sa pastreze sub tacere agravarea deficitelor externe care ar rezulta.
Faptul ca PSD nu are o viziune clara si un model sustenabil se observa si din modul in care incearca sa-si fundamenteze, din punct de vedere financiar, politicile publice. Alocarile bugetare sunt exprimate, atunci cand astfel de estimari exista, numai in valori nominale, ceea ce nu este relevant. Nicaieri nu veti gasi nivelurile alocarilor bugetare totale pentru educatie, pentru sanatate, pentru cercetare. Pentru a vedea respectul pe care un guvern il acorda unui domeniu sau altuia trebuie vazuta care este ponderea in PIB a cheltuielilor publice respective. Or, in aceasta privinta, noi nu putem face o dezbatere serioasa cu PSD, caci programul sau nu cuprinde astfel de informatii. Si cu formule de genul ” in domeniul cercetarii se va urmari cresterea an de an, in termeni reali, a fondurilor alocate de la bugetul statului “(pag.148) nu cred ca se poate demara o dezbatere publica.
Dupa ce, prin cateva exemple concrete, am dovedit caracterul nefundamentat si lacunar al indicatorilor prezentati in program, am sa adaug citeva lucuri privind viziunea celor care l-au redactat.
Intai, programul poarta aceeasi amprenta a ezitarilor si a jumatatilor de masura care a marcat din 1990 incoace politica liderilor PSD. Cel mai bine acest lucru se vede in ce priveste politica fiscala, unde reformele sunt lente si, in parte, inadecvate realitatilor romanesti. Aceeasi trasatura se observa si in ce priveste politica agricola sau politica de mediu. De fapt, in majoritatea domeniilor, programul nu este decat o transcriere prescurtata a Programului economic de preaderare, uitandu-se faptul ca actul de guvernare este mai mult decat repetarea mecanica si cu jumatate de gura a unor texte de negociere.
In al doilea rand, programul nu se axeaza explicit pe procesul de modernizare a economiei romanesti. Diferitele domenii nu prezinta distinct viziunea institutionala, dimensiune esentiala a tranzitiei. De aceea, procese fundamentale ale tranzitiei, cum ar fi descentralizarea, dereglementarea, parteneriatul sunt ambiguu sau deloc prezentate. Ceea ce Raportul de tara pe anul 2003 observa, si anume slaba capacitate institutionala a Guvernarii PSD, e o lacuna pe care programul nu o inlatura.
Programul abunda in promisiuni. Unele, cu totul inedite, cum ar fi subventionarea cu 1000 de lei a oualor realizate in conditii ecologice, altele cu totul optimiste, daca socotim performantele actuale ale guvernului PSD, cum ar fi cele privind impaduririle sau irigatiile. Nu exista, in majoritatea cazurilor, evaluari cu privire la costurile acestor promisiuni si la resursele de acoperire.
Si cateva cuvinte cu privire la stil. Programul abunda in truisme, in lozinci, in fraze inutile, unele hilare. Daca veti cauta in textul Programului sintagme precum proprietate privata, capitalism, intreprinzator, clasa de mijloc, mi-e teama ca nu le veti gasi. Probabil ca de aceea dialogul cu PSD este dificil, caci din vocabularul pe care acest partid il foloseste lipsesc multe cuvinte esentiale pentru definirea corecta a tendintelor si institutiilor economiei romanesti. Inventarul conceptelor omise e o dovada in plus ca acest program, ca si cele precedente, este axat nu atat pe crearea de avutie, pe stimularea energiilor nationale si pe modernizare, ci pe o redistribuire iluzorie care perpetueaza decalajele si saracia, in loc sa le lecuiasca.

Varujan Vosganian este doctor in economie, membru al Biroului executiv al PNL, fost parlamentar (deputat intre 1990 si 1996, senator, intre 1996-2000)