Un proiect elaborat de Ministerul Finanțelor prevede desființarea pieței Rasdaq

Proiectul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede că activitatea pieței Rasdaq și a segmentului titlurilor “Nelistate” va înceta în termen de 12 luni de la intrarea legii în vigoare.

În luna octombrie, reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară declarau pentru MEDIAFAX că autoritatea a transmis în luna iulie la Finanțe un proiect de lege pentru clarificarea statutului pieței Rasdaq, însă MFP a solicitat refacerea acestuia sub forma unei ordonanțe de urgență, transmisă ministerului în luna august.

“Subliniem că soluția propusă nu prevede expres desființarea pieței Rasdaq, ci intenționează o tranziție lină a societăților comerciale pe sisteme de tranzacționare care se încadrează în tipologia locurilor de tranzacționare prevăzute de legislația europeană și națională în domeniu, care să aibă în prim-plan respectarea voinței emitentului privind tranzacționarea pe un sistem de tranzacționare sau altul, precum și a intereselor și drepturilor legitime ale acționarilor de pe piața de capital”, afirmau reprezentanții ASF în luna octombrie într-un răspuns transmis MEDIAFAX.

Statutul neclar al pieței Rasdaq este o problemă care trenează de mai mulți ani și pe care fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) și Bursa nu au reușit să o soluționeze. Această situație a dus la numeroase dispute între Asociația Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC), CNVM și Bursă.

În 2004, la nivel european s-a stabilit împărțirea piețelor în reglementată și sistem alternativ de tranzacționare. De atunci, Rasdaq nu mai poate fi considerată piață reglementată, așa cum CNVM a stabilit la înființare, în 1996, însă Comisia nu a încadrat Rasdaq nici ca sistem alternativ de tranzacționare.

CNVM a stabilit, totuși, că firmele și investitorii de pe Rasdaq trebuie să respecte aceleași reguli ca pe o piață reglementată, inclusiv lansarea de oferte publice de preluare și dreptul acționarilor minoritari de a se retrage din acționariat înainte de delistare. Clarificarea statutului Rasdaq a fost cerută chiar și de procurori, pentru a putea stabili dacă unele infracțiuni sunt de factură penală.

Comisia Europeană a transmis României că ar putea primi un avertisment dacă statutul Rasdaq nu va fi clarificat, stabilindu-se că este o piață reglementată conform directivelor europene sau un sistem alternativ de tranzacționare.

Companiile listate pe o piață reglementată și acționarii semnificativi trebuie să respecte o serie de cerințe de raportare și transparență prin care să fie asigurată protecția investitorilor. Încălcarea unora dintre prevederile respective, cum ar fi interdicția de utilizare de informații privilegiate, poate fi sancționată chiar cu închisoare.

Pentru listarea pe o piață reglementată companiile sunt obligate să aibă, printre altele, o capitalizare anticipată de minim echivalentul în lei al sumei de 1 milion de euro și să funcționeze de cel puțin trei ani.

Companiile care nu îndeplinesc aceste condiții pot fi listate pe un sistem alternativ de tranzacționare, unde cerințele sunt mai permisive.

În expunerea de motive a proiectului de lege publicat de MFP se precizează că “principalul obiectiv (…) îl constituie îmbunătățirea cadrului legislativ incident pieței de capital din România, creșterea transparenței, protejarea intereselor investitorilor, elaborarea unei norme de drept adecvate realităților economice actuale, în măsură să redobândească încrederea investitorilor în piața de capital din România”.

Proiectul prevede ca în termen de 15 zile de la data intrării legii în vigoare Bursa de Valori București să întocmească o listă cu firmele listate pe Rasdaq și de pe segmentul titlurilor “Nelistate” pe o va transmite ASF. Autoritatea va stabili firmele care îndeplinesc condițiile pentru a fi listate pe o piață reglementată și pe cele care nu ating aceste criterii.

Proiectul de lege prevede, totuși, posibilitatea firmelor de a se lista pe o piață reglementată chiar dacă nu îndeplinesc condițiile privind capitalizarea anticipată, vechimea de funcționare și un free-float de minim 25%.

După ce ASF va împărți firmele le va notifica în termen de 45 de zile. Firmele vor convoca acționarii pentru ca acești să decidă pe ce piață vor fi listate acțiunile.

“Cele două opțiuni (…) sunt alternative, adunarea generală a acționarilor urmând a adopta o singură hotărâre care să reflecte voința acționarilor pentru una dintre opțiuni. În situația în care adunarea generală a acționarilor nu aprobă inițierea demersurilor pentru admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată autorizată de CNVM/ASF, ci tranzacționarea pe un sistem alternativ de tranzacționare, acționarii care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale a acționarilor au dreptul de a se retrage din societate și de a solicita cumpărarea acțiunilor lor de către societate”, se arată în proiect.

Ulterior, firma trebuie să convoace o nouă AGA în care să se prezinte un raport de evaluare în baza căruia a fost stabilit prețul ce va fi plătit acționarilor care nu sunt de acord cu decizia AGA privind mutarea de pe Rasdaq. Acționarii respectivi pot solicita retragerea din acționariat și plata acțiunilor în termen de 30 de zile de la publicarea deciziilor AGA în Monitorul Oficial, iar firma trebuie să achite acțiunile respective în termen de 45 de zile de la primirea cererii.

Totuși, proiectul de lege prevede că acționarii care nu sunt de acord cu mutarea nu au dreptul să se ceară plata acțiunilor dacă firma se listează pe un sistem alternativ de tranzacționare cu reguli similare celor de pe o piață reglementată și care vizează notificarea raportărilor privind pragurile de dețineri, exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor AGA, aplicarea metodei votului cumulativ pentru alegerea CA, obligativitatea ofertelor publice de preluare, retragerea acționarilor dintr-o societate, obligațiile de raportare ale societăților, dar și abuzul pe piață.

Aceeași prevedere este și în cazul firmelor care nu îndeplinesc condițiile de listare pe o piață reglementată, dar AGA decide mutarea pe un sistem alternativ care respectă reguli similare unei piețe reglementate.

Firmele care nu în decurs de un an nu se mută pe o piață reglementată sau sistem alternativ vor fi transferate automat pe un sistem alternativ al Bursei de la București.

Proiectul prevede, totodată, ca BVB să constituie un sistem alternativ sau secțiune în actualul sistem alternativ “care să fie dedicat/dedicată societăților ale căror acțiuni au fost tranzacționate pe piața Rasdaq”.

Pe piața Rasdaq sunt listate 985 de societăți, cu o capitalizare totală de 7,9 miliarde lei (1,76 miliarde euro). În ultimii șase ani, mai mult de jumătate dintre companiile de pe Rasdaq s-au delistat, numărul acestora coborând de la 2.019 în anul 2007, când bursa atingea maxime istorice.

În ultimii ani, rulajele au scăzut continuu pe piața Rasdaq, concomitent cu numărul de companii listate, ajungând să însumeze în acest an abia 300,6 milioane lei (68 milioane euro). Rulajul din acest an este mai mare decât cel de anul trecut (218,6 milioane – 48,9 milioane euro), însă cu mult sub nivelul din 2011 (575,3 milioane lei – 136,2 milioane euro).

În anul 2007, când bursa de la București era la maxime istorice, pe piața Rasdaq a fost atins un vârf de 4,254 miliarde lei (1,287 miliarde euro).

Pe piața reglementată operată de BVB sunt cotate acțiunile a 83 de companii, cu o capitalizare de 132,78 miliarde lei (29,66 miliarde euro).