Un singur presedinte pentru Europa? Sau doi?

Cine va fi liderul Uniunii Europene extinse si cum va fi el ales? Aceasta a fost una dintre intrebarile puse ieri, in mod frecvent, de catre responsabilii europeni dar si de presa europeana. Importanta acestei discutii si implicit a deciziei care va fi luata, rezida tocmai din faptul ca un presedinte, sau doi ai Uniunii Europene, (depinde ce solutie va avea castig de cauza) ar inlocui actualul sistem al presedintiei semestriale. Altfel spus, Uniunea Europeana nu va mai fi condusa prin rotatie, cate sase luni, de fiecare stat al comunitatii, ci de timp de mai multi ani (depinde cat se va decide sa fie mandatul) de unul sau doi presedinti (daca se va opta pentru presedintia bicefala). Statele mari ar fi avantajate. Cele mici ar avea de pierdut pentru ca au mai putini reprezentanti in Parlamentul European, organism care ar urma sa aleaga un presedinte, si, in consecinta au mai putine sanse sa detina aceasta pozitie. Discutia privind un viitor presedinte al UE a aparut ca urmare a ingrijorarii unor responsabili UE care se temeau ca presedintia semestriala a UE va duce la blocaje intr-o comunitate cu 25 de state.
Cea mai discutata propunere tinde sa devina cea facuta de Franta si Germania, care au cazut de acord sa sustina impreuna ideea presedintiei bicefale pentru Uniunea Europeana. Ceea ce ar insemna ca Uniunea va fi condusa o data de un presedinte al Comisiei Europene ales de Parlamentul European ( cu puteri executive) si de un presedinte al Consiliului European ( competente mai ales in domeniul politicii externe, reprezentare etc) ales de sefii de stat si de guvern, pentru un mandat de cinci ani (sau pentru doi ani si jumatate cu posibilitatea de a-si reinnoi mandatul).
Marea Britanie si Spania au salutat ideea cuplului franco-german, dar Comisia Europeana si mai multe dintre micile state s-au aratat rezervate.
La Londra, ministrul de externe Jack Straw a estimat ca aceasta propunere se va bucura de o larga sustinere. La Madrid, seful guvernului spaniol, Jose Maria Aznar, care se si vede inaugurand acest post, a declarat ca guvernul sau nu poate sa nu fie de acord cu ideea unui presedinte al UE.
tarile de Jos si Estonia au fost foarte critice, aratand ca aceasta propunere reflecta preocuparea statelor mari de a-si gasi un reprezentant care sa se reprezinte interesele.
Primul ministru grec, Costas Simitis, al carui stat detine presedintia semestriala a UE, a apreciat ca propunerea merita sa fie clarificata.
Comisia Europeana, care militeaza pentru o sporire a prerogativelor sale, fara accentuarea puterii Consiliului European, si-a manifestat rapid scepticismul.
“Exista potentiale probleme in a avea doua centre de putere egale. Trebuie studiata posibilitatea ca un astfel de sistem sa functioneze corect”, a declarat un purtator de cuvant al Comisiei Europene.

Ce spune presa
Le Figaro scria, ieri, despre propunerea franco-germana ca fiind un compromis, ale carui detalii se va discuta in sanul Conventiei pentru Viitorul Europei, unde vor fi dezbatute toate propunerile menita sa dupa la reforma institutionala a UE extinse.
Astfel, compromisul pare sa se inscrie intre pozitia traditionala a Frantei, care doreste mentinerea puterii statelor, si cea a Germaniei, care se afla de partea federalistilor, dorind o sporire a puterii Comisiei Europene. Totusi, presedintele francez Jaques Chirac si cancelarul german Gerhard Schroeder au reusit sa depaseasca aceste divergente, care la un moment dat a constituit o sursa de conflict pentru cele doua state.
Cotidianul Le Monde scria, ieri, despre “cuplul franco-german”. Cotidianul francez aprecia ca acest parteneriat dintre Chirac si Schroder “va relansa cooperarea franco-germana ca un motor al Europei”. Aceasta intelegere reprezinta, potrivit Le Monde, o noua proba a capacitatii celor doua state de a ajunge la un compromis pentru a contribui la progresul contructiei europene.
Cotidianul relateaza ca in Franta se avanseaza ideea unui “nou pact fondator” cu Germania, de genul celui semnat in 1963 de generalul de Gaulle si Konrad Adenauer.
Financial Times considera ca initiativa franco-germana este de fapt o noua lovitura adusa Comisiei Europene, care isi va pierde treptat din importanta. Ziarul a obtinut si o copie a proiectului de Constitutie europeana a lui Valery Giscard D’Estaing, presedintele Conventiei privind Viitorul Europei. Conform acestui document, UE isi va pierde o parte din puteri, chiar si dreptul de a cere statelor membre sa-si armonizeze legislatia in anumite domenii.
International Herald Tribune sublinia ieri “importantele divergente” dintre statele membre UE, scoase la lumina de propunerea franco-germana. “Statele mici se tem de dominatia marilor puteri europene”, scria ziarul. The Guardian sublinia la randul sau faptul ca acordul franco-german este o “reusita”, dupa ce in ultimii ani cele doua state nu s-au inteles deloc in privinta afacerilor europene. Oricum, “planul va avea o influenta serioasa asupra viitorului Uniunii Europene”, spune The Guardian.
Ziarul german Die Tageszeitung considera ieri ca “Jacques Chirac si-a impus propria viziune” asupra viitorului Europei. “Presedintele francez, cel mai puternic din Europa, a preluat  de fapt conducerea UE”, considera Tageszeitung. In aceeasi nota, cotidianul austriac Die Presse sustine ca Chirac este “liderul Europei”. Frankfurter Allgemeine Zeitung se intreaba ieri daca nu cumva intreaga dezbatere este un balon de sapun. “Extinderea la mai mult de 30 de state va impune schimbari ce nu vor putea fi controlate printr-o Constitutie” sustine FAZ.
Ziarul spaniol ABC sustinea ca UE cu 25 de membri va avea nevoie de un singur lider recunoscut si ascultat, iar El Pais considera ca proiectul va trebui analizat in detaliu. Cotidianul El Mundo sustinea ieri ca proiectul reprezinta o oportunitate unica pentru premierul Jose Maria Aznar, in cazul ca acesta s-a visat vreodata presedinte al Europei.

Danemarca: Un singur presedinte
Premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, a propus, crearea unui post permanent de presedinte al Uniunii Europene extinse, cu sediul la Bruxelles. Presedintele UE ar putea fi ales de sefii de state sau de guverne din statele membre ale Uniunii, avand un mandat de mai multi ani, a adaugat Rasmussen, intr-un discurs sustinut la Institutul de Studii Internationale de la Copenhaga, un nou organism danez destinat dezvoltarii UE. “Acesta ar putea fi un factor de continuitate si poate asigura, daca modelul este armonizat corect, transparenta si echilibru in relatia cu Comisia Europeana”, a explicat Rasmussen.