Un Targ pentru Europa

Societatea Romana de Radiodifuziune se afla in plina pregatire a Targului de Carte Gaudeamus, editia a XII-a. Director general al SRR la doar 34 de ani, Maria Toghina ne-a acordat acest interviu pentru a ne oferi cele mai proaspete informatii referitoare la apropiata editie Gaudeamus. Am profitat de aceasta ocazie pentru a-i pune si unele intrebari referitoare la problemele cu care s-a confruntat si se confrunta conducerea SRR in prezent.

– Va fi editia de anul acesta superioara celei din 2004? Si cum superioritatea aceasta este legata, in ultima instanta, de piata autohtona de carte, cum mai stam la acest capitol?

– In industria de evenimente se considera – pe drept cuvant – ca un targ nu poate fi cu mult mai bun decat piata pe care evolueaza si o reprezinta. In termeni strict statistici, editia din acest an a Targului se plaseaza in aceeasi tendinta ascendenta care a marcat evolutia targului inca de la inceput.

Din aceeasi perspectiva cantitativa, se pare ca piata de carte din Romania ramane cantonata intr-o zona care produce ingrijorari in randul editorilor. Totusi, un lucru este cert: cresterea si standardele Targului Gaudeamus au influentat, de-a lungul timpului, piata de carte din Romania si au contribuit la structurarea ei, oferindu-i repere reale ale dinamicii raporturilor dintre cerere si oferta. Dati-mi voie sa consider ca Societatea Romana de Radiodifuziune, prin Targul Gaudeamus, a jucat si va juca un rol formativ benefic pe piata editoriala de la noi.

– Oferta educationala va dezvalui anul acesta si alte oportunitati tinerilor vizitatori, pe langa posibilitatea de a descoperi intr-un singur spatiu toate titlurile existente deja in librarii?

– Targul a fost gandit, de la inceput, ca un eveniment expozitional specializat pe oferta educationala, centrata pe carte. Dupa ce si-a consolidat pozitia de reper al pietei editoriale, targul s-a deschis, treptat, catre toate celelalte segmente ale pietei educationale. De ani buni, printre participanti se numara firme de didactica, multimedia educational, ONG-uri si, cel mai important, institutii de invatamant de toate gradele si nivelurile de complexitate. Sectiunea care le reuneste – Bursa Ofertelor Educationale si Profesionale – a fost creata in 1998 si reprezinta cea de-a doua sectiune ca pondere in cadrul targului, dupa cea dedicata editurilor si distribuitorilor. Pe langa aspectele legate de structura participarii, deschiderea educationala a targului s-a facut simtita si in programul de evenimente conexe, care include dezbateri, mese rotunde, seminarii pe teme de actualitate. Nu in ultimul rand, profilul publicului reflecta in mod direct specializarea targului: 22% dintre vizitatorii editiei 2004 au fost elevi si studenti.

– Sa vorbim putin si despre invitatii straini ai actualei editii: pe cine asteptam din afara?

– As mentiona, in primul rand, prezenta domnului Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, in postura de presedinte de onoare al editiei. Un gest care, in opinia mea, se inscrie perfect in lunga serie a manifestarilor de atasament fata de Romania. Pentru a doua oara, targul va gazdui o expozitie a cunoscutei Cite des Sciences et de l”Industrie din Paris, intitulata “La mii de ani lumina”. Revenind la oferta educationala a targului, 20 de universitati din Irlanda, Elvetia, Marea Britanie, Italia s.a. isi vor prezenta oferta educationala in cadrul editiei din acest an a Targului Gaudeamus. Fata de acest succes, nu pot sa nu simt si putina amaraciune: elevii si studentii romani au cautare in strainatate, deci acesti elevi si studenti promitatori vor parasi – doar temporar, sper – Romania. De asemenea, pentru prima data, targul va gazdui si un stand national al Frantei, probabil o avanpremiera la anul 2006, dedicat francofoniei. Iata cel putin doua semnale explicite ale faptului ca incep sa dea roade eforturile facute atat de noi, in calitate de promotori, cat si individual, de catre edituri si asociatiile profesionale, de a demonstra ca pietele romanesti de carte si educatie pot fi interesante, fie in prezent, fie intr-o perspectiva mai indepartata. De altfel, exista multe voci din bransa care plaseaza Targul Gaudeamus intre primele zece targuri de gen din Europa. Ca standarde, substanta, potential si, incontenstabil, ca public, speram ca anul acesta sa doboram recordul editiei precedente, de 79.000 de vizitatori.

– Pentru ca sunteti proaspata directoare a Radiodifuziunii, va invit sa ne vorbiti despre politicile interne si internationale, despre proiectele si strategiile radioului public.

– In privinta politicii postului public de radio, Comitetul Director a aprobat recent strategia posturilor noastre de radio. Documentele insumeaza peste o suta de pagini si stabilesc clar misiunea, obiectivele si strategia fiecaruia dintre posturile noastre. Va pot dezvalui, de exemplu, cateva dintre directiile generale ale strategiei postului Romania Actualitati. El isi va axa programele pe “agenda ascultatorului”, va oferi teren de dezbatere nationala, regionala sau locala a temelor majore din societate, va face ca microfonul sa apartina in mod egal jurnalistului si ascultatorului, se va adresa tuturor segmentelor publicului. Prin aplicarea acestei strategii, RRA urmareste cresterea notorietatii si audientei.

– Nu mai este un secret ca au exitat anumite probleme cu care v-ati confruntat cand ati preluat conducerea Radiodifuziunii. Care sunt difficultatile cu care va confruntati acum?

– Cea mai mare dintre ele este deficitul bugetar. Departamentul economic a elaborat o strategie de redresare financiara si sper ca pana la finalul anului sa reusim sa avem “macar un leu profit”. Una dintre masurile luate in acest sens a fost reducerea numarului de manageri cu aproape 40%, fapt ce duce implicit la reducerea cheltuielilor.

– Ati fost acuzata de politica anticulturala. La ce se refereau aceste acuzatii?

– Ma surprinde cat de usor se retin anumite clisee, chiar daca ele nu au acoperire in realitate. Credeti ca lupta pe care am dus-o in favoarea postului de radio Romania Muzical este in masura sa sustina o asemenea catalogare?

– Care este punctul dvs. de vedere in legatura cu acuzatiile conform carora noua conducere SRR ar fi dispus sistarea platilor catre colaboratorii din domeniul cultural?

– La postul de radio Romania Cultural existau de patru ori mai multi colaboratori decat angajati. Si doresc sa fiu bine inteleasa, cand spun “colaboratori” nu ma gandesc la marii oameni de cultura, la invitatii a caror prezenta in studiourile noastre ne va onora mereu. La oameni precum Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mircea Cartarescu. Ma refer la cei care prin colaborarea lor dublau munca angajatilor. Vi se pare normal sa platesti cuiva un salariu si sa platesti in plus un colaborator care sa faca treaba angajatului? Vi se pare normal ca un om de cultura precum cei enumerati anterior sa primeasca de la radio, pe parcursul unui an, doua-trei milioane de lei, iar un ilustru necunoscut, al carui singur merit este ca are o “pila” in Radio, sa primeasca peste o suta de milioane pe an? Sistarea platii colaboratorilor este o masura temporara. Va asigur ca vom plati foarte bine, nu orice colaborator, ci pe aceia care, prin prezenta lor la Radio Romania Cultural, confera statut de excelenta emisiunilor postului.