Un trandafir fără spini/ de Elisabeta Lăsconi

O cugetare veche susține că nu-i trandafir fără spini, nici dragoste fără durere, totuși un roman nou aduce povestea unui trandafir cu opt petale, fără spini, ce alină durerile iubirii. „Copilul din flori”, romanul unei scriitoare islandeze cu nume complicat – Auður Ava Ólafsdóttir (prescurtat A.A.O de internauți), a cucerit deja cititori din mai multe țări.

Eroul cărții, Lobbi, cum îl numește tatăl său, deși are un nume grav și lung – Arnljótur, părăsește Islanda și se aventurează pe continent, în căutare de sine, după ce a trecut prin câteva încercări. N-a vrut să facă studii universitare, a lucrat fără plăcere pe un vas de pescuit, dar o aventură de câteva ore în seră cu o fată îi aduce un copil, născut în ziua când își pierde mama într-un accident de mașină.

Lobbi rămâne astfel cu tatăl aproape octogenar, cu fratele geamăn autist, cu grija fetiței pe care o crește mama ei, Anna, cu dorul devastator după mama dispărută. Din amintirile tatălui, Lobbi înțelege că încă de la naștere a avut grijă de fratele său – ținându-l de mână în incubator, iar mai târziu a împărtășit cu mama pasiunea pentru grădinarit, ambiția ei de a avea o grădină într-un ținut arid, pe stânci de lavă.

Moștenirea mamei este un soi rar – rosa candida, trandafirul purpuriu cu opt petale, și el pornește la drum spre o veche mănăstire, unde se afla una dintre cele mai vechi grădini de  trandafiri, știută și ea tot grație pasiunii pentru grădinărit a mamei. Lobbi a luat trei butași din sera creată de mamă când pleacă în marea aventură, eliberându-se astfel de viața lui de până atunci.

Drumul și sosirea la mănăstire, discuțiile cu fratele Thomas, călugărul cinefil, și grădina însăși aflată în paragină, dat fiind interesul monahilor pentru manuscrise, sunt tot atâtea etape în calea spre sine a tânărului grădinar. Mănăstirea se află într-o așezare izolată, cu oameni puțini, vorbitori ai unei limbi pe cale de dispariție, dar grădina și biserica îi aduc revelații după revelații.

Tânărul grădinar descoperă ascunse de tufișuri soiurile rare de trandafiri, găsește vechile planuri ale grădinii, lucrează temeinic și reînvie frumusețea de altădată, care-i scoate pe frați din chilii. Minunea se petrece după ce Anna, mama fetiței, îi cere să țină el fetița și să aibă grijă de ea, până ce reușește să-și termine o lucrare ce i-ar permite să-și continue studiile de genetică.

Mamă și fiică ajung astfel în mica așezare unde se află mănăstirea și-i schimbă viața lui Lobbi. Constată asemănările: fetița a moștenit forma urechilor, alunița din zona inghinală. Are aceeași lumină care iradiază, indiferent de vremea din jur, de locul în care se află, ca și mama lui. La 22 de ani, perfect conștient de tot ce se petrece, Lobbi înțelege bucuria de a fi tată, responsabilitatea de pater familias, ca și împlinirea ca bărbat.

Micuța pare copil cu dar ascuns, vecina vârstnică și bolnavă susține că de când a venit i-au trecut durerile, așa că invită la ea și alte bătrâne, cărora vederea fetiței cu bucle aurii le aduce tămăduirea. Lobbi o duce în mănăstire și verifică impresia inițială: fetița seamănă perfect cu pruncul Isus din pictura de pe zidul bisericii. Călugărul îi dezvăluie alt secret: trandafirul cu opt petale, adus de Lobbi, se afla de mult pe zidurile mănăstirii.

Auður Ava Ólafsdóttir a scris un Bildungsroman încântător, reunind câteva toposuri – mănăstirea veche și grădina părăsită, trandafirul rar și copilul cu har, toate având ca fundal o dramă: trei bărbați și-au pierdut liantul – femeia care făcea minuni în viața lor, reușind să supraviețuiască, fiecare în felul său. Încântarea se datorează și tălmăcirii lui Doru Mareș cel înzestrat, din franceză, unde cartea a apărut cu titlul „Rosa candida”. În original, titlul este „Afleggjarinn”.

Greu de găsit un traducător din islandeză… așa că îmi îngădui o sugestie. Grete Tartler – cunoscută scriitoare, traducătoare și arabistă, a fost ambasador al României la Copenhaga și la Reykjavík între 1997 și 2001, a tradus apoi și din daneză (după germană și araba clasică), și poate are în tolbă și comoara discretă a limbii unei țări depășind puțin 300.000 de locuitori.

Auður Ava Ólafsdóttir, Copilul din flori, traducere din limba franceză de Doru Mareș, Editura Pandora M, 2013, 264 pag.