Unde s-au dus 6,4 mld. euro

PMB nu a reușit să finalizeze niciun proiect major nou, deși pasajul Basarab, stația de epurare Glina, centrul istoric al Capitalei, 10 pasaje și penetrații sau cele peste 20 de parcări subterane și supraterane sunt doar căteva din proiectele de sute de milioane de euro anunțate în 2005, care trebuia să fie finalizate pănă la sfărșitul anului trecut. Majoritatea banilor s-au dus către lucrări de reparații de drumuri, linii de tramvai, pasaje sau zone pietonale.

Majoritatea lucrărilor noi au fost începute și finalizate în proporție de 50-70%, în condițiile în care primăria a avut un buget total de 6 mld. euro. Banii au fost administrați de Adriean Videanu (PDL) între 2005 și 2008, iar din 2008 și pănă în prezent funcția de primar general a revenit independentului Sorin Oprescu.

Din bugetul total de 6,4 mld. euro, doar 900 mil. euro au fost alocați pentru investiții, restul fiind alocați în ceea mai mare parte către subvenții, achiziția de bunuri și servicii, finanțarea instituțiilor din subordine și pentru cheltuieli de personal. Singurele capitole la care PMB și-a ținut promisiunile au fost reabilitarea străzilor și modernizarea liniilor de tramvai.

La multe din lucrările de infrastructură anunțate în 2004-2005 nici nu au început lucrările, chiar dacă licitațiile au fost organizate, altele se află încă în construcție, iar unele au rămas încă pe hărtie. Toate proiectele amintite mai sus se regăsesc și pe site-ul PMB la programul de dezvoltare a Bucureștiului în perioada 2005-2008 și multe dintre ele ar fi trebuit să fie gata în perioada 2009-2010. Primăria a accesat încă din 2006 credite de 4,2 mld. lei (1,2 mld. euro) din credite externe, care au fost cheltuite integral pănă în 2009, avănd în vedere că anul trecut în bugetul general centralizat pe 2009 al primăriei valoarea creditelor era zero.

Cei mai mulți bani s-au dus către subvenții și către achiziția de bunuri și servicii. Astfel, în perioada 2005-2009, PMB a cheltuit peste 925 mil. euro pentru subvenții, mai mult decăt suma alocată către investiții, în timp ce pentru achiziția de bunuri și servicii s-au alocat 775 mil. euro.

O altă destinație pentru banii bugetului local au fost instituțiile din subordinea PMB, care au primit în aceeași perioadă peste 588 mil. euro. Pentru cheltuieli de personal, primăria a cheltuit în cinci ani circa 290 mil. euro, cel mai mult fiind consumat în 2009, cănd au fost cheltuiți 480,7 mil. lei (113,6 mil. euro)

42% din străzi reabilitate. PMB a cheltuit în perioada 2005-2009 peste 3,2 mld. lei (circa 900 mil. euro) pentru investiții, cea mai mare parte fiind alocată pentru reabilitarea a 167 de străzi, a patru pasaje, pentru construcția pasajului Basarab sau a stadionului Lia Manoliu. În 2005 au fost reabilitate 15 străzi și bulevarde, alte 152 fiind finalizate între 2006 și 2009.

Nu a fost construit niciun pasaj nou deși în planurile primăriei se aflau mai multe proiecte precum pasajul suprateran Doamna Ghica – Șos. Colentina, la care contractul a fost semnat în iunie 2006 cu firma portugheză Lena Engenharia e Construcoes, cu o valoare de 6,7 mil. euro, însă lucrările nu s-au finalizat nici acum.

Practic, primăria a reabilitat doar trei pasaje existente – Victoriei, Unirii și Mărășești și l-a modernizat pe al patrulea – pasajul Obor, unde a fost mutată linia de tramvai deasupra pasajului, valoarea contractului fiind de 16 mil. euro. În plus, au fost modernizate mai multe linii de tramvai pe Șoseaua Giurgiului, șoseaua Ștefan cel Mare, șoseaua Colentina, Calea Moșilor, Strada Viitorului, Mihai Bravu, Calea Dudești sau bulevardul Nicolae Titulescu.

Cea mai mare sumă pentru investiții, de 390 mil. euro, a fost cheltuită în 2007, cănd Capitala devenise un imens șantier, pentru că aproape toate arterele principale erau în proces de reabilitare și modernizare, iar cea mai mică, de 27 mil. euro, a fost cheltuită în 2005.

Proiectele importante “urmează”. Reprezentanții PMB nu au putut să indice care au fost cele mai mari 10 proiecte de investiții finalizate în perioada 2005-2009 și au dat drept exemplu doar reabilitarea infrastructurii educaționale cu fonduri de la Banca Europeană de Investiții (BEI), cu o valoare totală de 128 mil. euro, din care s-au cheltuit doar 75,5 mil. euro, fiind finalizate doar 25 de școli din totalul de 102 căte erau prevăzute inițial.

În schimb, reprezentanții primăriei au reamintit care sunt proiectele care “urmează să fie făcute”, precum construcția a opt parcaje subterane, 60 de grădinițe sau proiectul de reabilitare a sediului primăriei. Primul parcaj subteran va fi realizat la Piața Universității, licitația fiind deja finalizată. “PMB a încheiat contractul de concesiune de lucrări publice în vederea realizării parcajului subteran Piața Universității cu un consorțiu internațional din Spania. În acest moment, este în curs de elaborare proiectul tehnic în vederea începerii lucrărilor de execuție”, afirmă reprezentanții primăriei.

Tot la capitolul planuri intră și investițiile PMB în construcția a 60 de grădinițe cu cofinanțarea în procent de 50% a Băncii Europene de Investiți, cu o valoare totală de 120 mil. euro, iar în cursul anului acesta urmează să fie începută prima fază a proiectului, care presupune construirea primelor 20 de grădinițe.

Lia Manoliu, realizat la 80%. Stadionul Lia Manoliu este realizat în prezent în proporție de 80% din structura de rezistență, iar în momentul de față se lucrează la finisaje, urmănd ca stadionul să fie finalizat la sfărșitul anului 2010, potrivit reprezentanților PMB.

Început în 2007, în urma unui acord semnat între PMB și asocierea Max Boegl (Germania) și Astaldi (Italia), stadionul va fi realizat în urma unei investiții de peste 143 mil. euro, fără TVA.

Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 mil. lei, pănă acum fiind deja alocați 282 mil. lei sau 56% din valoarea totală a contractului. De asemenea, Guvernul trebuie să aloce suma de minimum 190 mil. lei pentru susținerea financiară a proiectului.

Pasajul Basarab, al cărui contract a fost semnat în 2006, urmează să fie finalizat la sfărșitul anului acesta, potrivit ultimelor declarații ale reprezentanților PMB. Acest proiect, care ar fi trebuit să fie gata în martie 2009, va primi 215 mil. lei (40 mil. euro), din bugetul CGMB, urmănd ca în anul 2011 să fie alocate alte 139 mil. lei, care vor acoperi lucrările derulate în lunile octombrie-noiembrie 2010. Pasajul cu o lungime de 2 km va fi realizat după investiții totale de 110 mil. euro fără TVA, după ce au fost majorate cu 10% în 2009.

Un alt proiect semnat în 2006 este modernizarea stației de epurare de la Glina, contract cu o valoare de 100 mil. euro, care la sfărșitul lui 2009 era finalizat în proporție de 70%, urmănd ca lucrarea să fie gata anul acesta, cu un an mai tărziu decăt termenul anunțat inițial. Stația Glina, care este construită de firma Aktor din Grecia, a întărziat din cauza mai multor erori de proiectare, din cauza cărora a existat și riscul pierderii fondurilor europene ISPA, care cofinanțează lucrarea.

Unul dintre proiectele cu cele mai mari întărzieri este reabilitarea infrastructurii din centrul istoric, contract semnat în septembrie 2006, care urma să fie încheiat anul trecut. Oprescu a decis anul trecut să rezilieze contractul cu firma spaniolă Sedesa, care a reabilitat doar patru străzi din totalul de 20, și a acordat în 2010 un contract de 750.000 de euro către firma locală Apolodor pentru punerea în siguranță a lucrărilor.

Sedesa a acționat în judecată PMB, iar noul termen de continuare a lucrărilor este incert. Lucrările de construcție au început în aprilie 2007, iar valoarea totală a contractului se ridică la 35,6 mil. euro, după ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti a suplimentat valoarea lucrărilor cu 8,7 mil. euro.

Proiecte care n-au mai inceput. Oprescu a decis după preluarea mandatului să oprească anumite proiecte din lipsă de finanțare, chiar dacă unele contracte erau deja semnate. Două astfel de exemple sunt racordările la autostrăzile A1 și A2.

Străpungerea către autostrada București-Pitești dinspre Splaiul Independenței urma să aibă 8 km, contractul fiind semnat în 2007 cu firmele Max Boegl (Germania) – lider al asocierii, Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion și SC Proiect avănd o valoare de circa 170 mil. euro. În cazul străpungerii către A2, contractul avea o valoare de 68 mil. euro, iar licitația a fost ulterior blocată în instanță din cauza unor contestații. Cele două proiecte erau văzute de urbaniști drept soluții la decongestionarea traficului la ieșirea din Capitală, mai ales în Cartierul Militari.