Unde se vor construi primele „sate logistice“
Cifrele arată că în ultimii ani România a pierdut, din cauza lipsei infrastructurii și deblocării insuficiente de terenuri pentru spații logistice și capacități de producție, un aport de 25 de miliarde de euro la PIB, mai mult de 100.000 de noi locuri de muncă și taxe la buget de 4 miliarde de euro, scrie revista BUSINESS Construct.
Cifrele arată că în ultimii ani România a pierdut, din cauza
lipsei infrastructurii și deblocării insuficiente de terenuri
pentru spații logistice și capacități de producție, un aport de 25
de miliarde de euro la PIB, mai mult de 100.000 de noi locuri de
muncă și taxe la buget de 4 miliarde de euro, scrie revista
BUSINESS Construct.
Unde vom fi peste 10 ani? În primul rând creșterea traficului de
mărfuri la nivel european și intercontinental ar putea genera
volume de tranzit suplimentare.
“Ce vedem în România peste 10 ani este o creștere de 50% pentru
traficul de marfă intern, de la 350 de milioane de tone la 500 de
milioane de tone anual, și va trebui să ne descurcăm cu asta.
Pentru că suntem în competiție cu Germania, Olanda, Spania (țări cu
porturi ce generază trafic de zeci de milioane de tone de marfă
anual – n. red.), vorbind de infrastructură, spații, locații, și
multe companii au încă o percepție rea despre România, sugerăm
Guvernului să lucreze la aceste capitole”, a declarat Robin
Martens, director general al companiei de consultanță
Archicom.
El a adăugat că în 2010 volumul mărfurilor transportate în România
va ajunge la 350 de milioane de tone, din care 70% trec prin spații
logistice din jurul Bucureștiului, iar la nivel național nu există
foarte multe rețele logistice bine puse la punct.
În 2010 valoarea pieței de logistică, conform datelor Archicom, va
ajunge la un total de circa 25 de milioane de euro, considerând
cinci zone relevante la nivel național. Capitala reprezintă 8,8
milioane de euro din totalul pieței, în timp ce zona de vest (Arad,
Timișoara) va realiza 6,2 mil. euro, Transilvania 5,8 mil euro, iar
portul Constanța, un nod de trafic important, acumulează doar 4,6
mil. euro.
Construiți sate logistice
“Acum și Polonia, Franța, Spania încearcă să găsească soluții
pentru probleme similare ca și România: diversificarea,
intermodalitatea și combinarea producției cu comerțul și logistica
în “freight villages” (sate logistice). Avem nevoie acum de astfel
de orășele în Timișoara, Ploiești, Pitești, Contanța, Cluj,
Oradea”, a spus Martens.
Majoritatea companiilor de transport și logistică cu activități în
România au construit baze și platforme logistice în principalele
poluri industriale, de producție și export ale țării. Internațional
Lazăr are o platformă logistică lângă Pitești, spațiile de
depozitare din portul maritim Constanța Sud sunt în dezvoltare, iar
dezvoltatorul Alinso se află în prima etapă de construcție a unui
parc logistic în Ploiești, cu o suprafață totală de 250 de
hectare.
Cea mai mare parte a stocului de spații logistice este însă
concentrat în București, unde există o suprafață de 900.000 mp, iar
dezvoltatorii și integratorii logistici continuă, într-un ritm mai
redus decât în anii anteriori, să lanseze proiecte în această zonă.
Transportatorul Gebruder Weiss dezvoltă în continuare platforma de
la Bolintin Deal și a lansat și al doilea proiect, în Sibiu, iar
francezii de la FM Logistic lucrează pentru finalizarea primei
părți din proiectul din Petrești, Dâmbovița.
Spații noi de 150.000 mp în 2010
Volumul de spații livrate a început să scadă puternic din ultimul
trimestru al anului trecut, când au fost dați în folosință 33.000
mp, în scădere cu 90% față de același interval din 2008, iar în
2010, din datele centralizate de compania de consultanță King
Sturge, se observă că cererea se rezumă la suprafețe mici de câteva
mii de metri pătrați.
“Partea bună acum este că mai există foarte puține dezvoltări
speculative. Volumul total de noi spații din acest an va merge până
la 150.000 mp, din care 20.000 mp sunt în Ploiești”, a declarat
Irina Iliescu, consultant al King Sturge.
În timp ce noile dezvoltări se reduc, iar construcțiile se
realizează doar în urma unui contract de angajare, rata ocupării se
reduce treptat, în urma redimensionării businessurilor chiriașilor
sau prin adaptarea fluxurilor operaționale, care necesită acum mai
puțin spațiu.
Astfel, dezvoltatorii întâmpină acum o creștere a ratei de
neocupare de 14%, de la 12% în 2009. “Anul trecut pe vremea asta
eram cam în depresie, pentru că nu se întâmpla nimic. Și chiriașii,
și dezvoltatorii au venit precauți, iar fondurile limitate. Cei mai
mari actori (chiriași – n. red.) rămân în continuarea retailerii,
dar sperăm că și producătorii industriali vor mai crește în
perioada următoare”, a spus Iliescu.
Transformarea pieței a determinat și chirii mai mici pentru
spațiile industriale, ale căror tarife de închiriere s-au redus cu
până la 10%, de la 4,5 – 5 euro/mp la 4 – 4,25 euro/mp.
Potențial există
Consultanții și dezvoltatorii arată că în ciuda reducerii noilor
dezvoltări sau a limitării lor pentru moment din cauza unei cereri
mai mici, România rămâne o destinație importantă pentru noi
investiții, chiar dacă stadiul și extinderea infrastructurii sunt
la un nivel subdezvoltat.
Până la momentul revenirii cererii de noi spații industriale și
logistice dezvoltatorii conservă însă estimările și demarează
proiecte noi doar la cerere, care până acum se rezumă la suprafețe
de câteva mii de metri pătrați.
-
Daniel Boangiu, CEO Smart ID: Anul 2026 a fost primul după mulți ani în care s-a simțit o presiune pe bugete. Este nevoie de decizii care să crească încrederea consumatorilor(auxiliar) · 13 noiembrie 2026
-
Urmăriți ZF Deschiderea de Astăzi, 13 noiembrie: Adrian Codirlașu, profesor universitar și președinte CFA România, despre recesiune, taxe mai mari în 2027 după dispariția banilor din PNRR și de ce bursa e decuplată de economieZF Deschiderea de astăzi · 13 noiembrie 2026
-
Prețurile la energie ucid economia: Inflația a crescut la 7% în octombrie și nu există o schemă de compensare a prețurilor la energie și pentru consumatorii industrialiEveniment · 13 noiembrie 2026