Ungaria: Creștem rolul statului în sectoarele strategice

Guvernul maghiar nu dorește acțio­nari străini în companiile locale strategice, cum este cazul MOL, potrivit cotidianului cu viziuni de dreapta Magyar Menzet, care îl citează pe ministrul dez­vol­tării naționale Tamas Fellegi, scrie port­folio.hu.
“Întotdeauna le spunem clar par­tenerilor noștri, inclusiv rușilor, că în sectorul energetic și în alte sectoare considerate strategice vrem să creștem rolul statului”, a spus Fellegi după ce a par­tici­pat la o serie de negocieri la Moscova, potrivit cotidianului maghiar. Ministrul a refu­zat să detalieze, afirmând că nego­cierile, consi­derate “sen­sibile”, continuă, scrie Magyar Nemzet.
În ultimul raport al KBC Securities scrie că unul dintre cele mai importante eve­nimente din 2010 ar putea fi ieșirea grupului rus Surgutneftegaz din acțio­nariatul MOL și în consecință modificarea structurii acțio­nariatului companiei.

Cu ce i-ar putea tenta maghiarii pe ruși?

Cu toate acestea, Peter Csaszar, analist în cadrul KBC Securities, crede că dis­cuțiile vor rămâne într-un stadiu inci­pient cel puțin până la alegerile locale ce vor avea loc pe 3 octombrie din mai multe motive. Prin­tre cele mai impor­tan­te se numără faptul că partidul Fidesz, aflat acum la gu­vernare, este foarte posibil să își con­cen­treze aten­ția asupra măsurilor econo­mice pe care trebuie să le implementeze după alegeri pentru a asigura creșterea eco­no­mică.
Mai mult, nu există niciun motiv pentru care guvernul să vrea să răscumpere acțiunile MOL din mâinile rușilor, în condițiile în care structura acționariatului este stabilă. Dacă acest lucru se va întâmpla însă, guvernul trebuie să se gândească la faptul că nu există un “prinț pe cal alb” care să vină să preia ulterior MOL.
Un alt motiv invocat de analistul KBC este faptul că nu există banii disponibili pentru ca statul să răscumpere acțiunile. Deși gu­vernul ar putea organiza emisiuni de obligațiuni pentru a finanța tranzacția, un asemenea pas ar fi interpretat greșit de investitori, în special în condițiile actuale când piețele sunt extrem de volatile.
În cazul în care tranzacția va fi realizată prin schimb de active, aparent nu există nimic ce ar putea tenta partea rusă, adaugă Csaszar.
În pofida opiniei exprimate de analistul maghiar, agenția de presă Thomson Reuters scrie că guvernul de la Budapesta a purtat discuții cu Surgutneftegaz pentru răs­cum­pă­rarea cât mai repede a pachetului de 21,2% din acțiunile grupului de petrol și gaze.
“Guvernul maghiar s-a angajat să analizeze fiecare sector strategic și să des­copere ce este în interesul Ungariei – iar un sector cheie este cel energetic – pentru ca apoi statul să poată să își asigure un rol cheie”, a anunțat ministerul dezvoltării. “În acest sens am demarat discuții cu compania rusească Surgutneftegaz pentru pachetul de 21,2% din acțiunile MOL.”
Ministerul a mai anunțat că Rusia și Ungaria doresc să găsească cât mai rapid “o soluție potrivită pentru această problemă”.
Ungaria, mai aproape de ruși
“Cred că acest lucru este dorit de am­bele părți”, a spus Fellegi, care a adăugat că relațiile Rusiei cu Ungaria vor lua o nouă turnură.
Fellegi, care este de asemenea co­misarul guvernamental însărcinat să se ocupe de relațiile economice maghiaro-ruse, a purtat discuții cu prim-viceprim-ministrul rus Viktor Zubkov, însă nu a dorit să ofere detalii.
El a declarat că relațiile economice dintre Ungaria și Rusia sunt foarte importante pentru vecinul României de la vest, care încearcă să își dezvolte relații mai strânse cu statele din est.
Pe lista de discuții a Ungariei cu Rusia s-ar putea afla, cu excepția situației de la MOL, și soluționarea problemei capitalului operatorului aerian Malev și implicarea Rusiei în proiectul de construcție a patru reactoare la centrala nucleară Paks, din centrul țării.
La 1 martie Ungaria a preluat o participație de 95% în cadrul companiei aeriene naționale copleșite de datorii Malev, practic renaționalizând compania la doi ani după privatizarea acesteia. Statul a înlocuit banca de dezvoltare de stat rusă Vnesheconombank în poziția de acționar majoritar.

O istorie complicată
n La sfârșitul lunii martie a anului trecut grupul petrolier austriac OMV, acționarul majoritar al celei mai mari companii locale, Petrom, i-a luat prin surprindere pe ungurii de la MOL care au aflat din presă de vânzarea participației de 21,2% cu 1,4 mld. euro către compania rusească Surgutneftegaz.
n Anunțul a fost complet neașteptat mai ales că în urmă cu o săptămână reprezentanții OMV dădeau asigurări că nu se gândesc să renunțe la acest pachet până la sfârșitul anului 2009.
n Prin această tranzacție, compania rusească a devenit cel mai puternic acționar al grupului MOL, restul acționarilor deținând în mare parte participații mai mici de 10%.
n Atunci oficialii grupului petrolier ungar MOL au spus că OMV era o acoperire pentru interesele rusești, pentru că investitorul rus a cumpărat participația la un preț egal cu cel investit de OMV. Aceasta este cea mai gravă acuzație oficială făcută vreodată la adresa companiei austriece.