Ungaria este încolțită din nou de piețele flămânde

Ungaria, stat ajuns în pragul colapsului financiar în urmă cu doar trei ani, a ajuns din nou în corzi din cauza investitorilor, care renunță la activele ungare fiind îngrijorați de modul în care este gestionată economia țării și de impactul pe care-l are criza din zona euro asupra băncilor și a ratingului suveran.

Noile presiuni vin după ce guvernul de la Budapesta a introdus mai multe măsuri excepționale pentru a acoperi deficitul de finanțare, printre acestea numărându-se o taxă temporară, de criză, impusă în sectoarele financiar, telecom, energetic și de retail, naționalizarea fondurilor obligatorii de pensii și, din septembrie, un plan care permite gospodăriilor rambursarea creditelor ipotecare denominate în monedă străină la dobânzi reduse.

Această ultimă măsură a pus pe jar băncile străine prezente în Ungaria și a provocat indignare în Austria, de unde provin unele dintre cele mai mari bănci din Europa emergentă. Recent, directorii a opt bănci mari, între care și Erste Group, au cerut sprijinul Comisiei Europene în disputa cu Ungaria privind legea care le obligă să accepte rambursarea anticipată a creditelor în valută la cursuri de schimb sub nivelul pieței, plângându-se că aceasta le va provoca pierderi mari, scrie agenția Thomson Reuters.

Banca centrală a tras un semnal de alarmă avertizând că deprecierea accentuată a monedei naționale, forintul, majorează riscurile inflaționiste și a afirmat că dobânzile va trebui, probabil, majorate pentru inversarea trendului, notează The Wall Street Journal.

Tot mai mulți investitori se tem că Ungaria este cel mai vulnerabil stat din Europa de Est din cauza legăturilor puternice pe care sistemul bancar le are cu uniunea monetară.

Ungaria a plătit marți un randament “dureros” de 6,71% pentru a vinde bonuri de trezorerie la trei luni de 40 de miliarde de forinți (127,8 milioane euro). În aceeași zi, costurile asigurării datoriei suverane a Ungariei au crescut la cel mai ridicat nivel de după prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers, potrivit agenției MTI.

Miercuri, banca centrală a anunțat că datoria guvernamentală a urcat la 82% din PIB până la finele celui de-al treilea trimestru. Datoria a atins un nivel mai ridicat decât acesta de doar două ori, în 2009 după ce Ungaria a cerut ajutor financiar de le FMI și în al doilea trimestru din 2010 (83,9% din PIB), notează portfolio.hu.

Forintul s-a depreciat cu 15% în raport cu euro și cu 21% față de dolar după sfârșitul lunii iunie, cea mai slabă evoluție dintre monedele lumii.

“Ungaria este din nou în epicentrul atenției investitorilor de pe piețele emergente din cauza unor politici neortodoxe și cotroversate abordate de guvern”, a afirmat un analist.

Ungaria are un surplus de cont curent de 1-2% din PIB, ar putea înregistra anul acesta un surplus bugetar de 2-3% din PIB și, potrivit celor mai recente proiecții ale CE, va fi unul dintre puținele state din regiune în care datoria raportată la PIB se va reduce, notează Financial Times.