Vaclav Havel, la final de cariera politica

Parlamentul ceh se va reuni miercuri pentru a incerca sa aleaga un nou presedinte, la incheierea mandatului lui Vaclav Havel, dar rezultatul scrutinului este nesigur, in lipsa unui favorit indiscutabil.
Presedintele Republicii Cehe are prerogative mult mai reduse decat omologii sai american sau francez, dar Vaclav Havel a stiut sa confere autoritate acestei functii, prin viziunea sa europeana si aura sa de luptator pentru libertate.
Dupa 13 ani in care a ocupat functia de presedinte, Havel, in varsta de 66 de ani, nu poate candida pentru un nou mandat. Constitutia ceha, adoptata dupa divizarea Cehoslovaciei, in 1993, permite un numar maxim de doua mandate prezidentiale de cate cinci ani.
Artizan al inlaturarii regimului comunist, Vaclav Havel a devenit presedinte al Cehoslovaciei la sfarsitul anului 1989, la numai cateva luni dupa ce iesise din inchisoare, ulterior obtinand inca doua mandate, dupa adoptarea noii Constitutii.
Democratie strict parlamentara, Republica Ceha nu isi alege presedintele prin vot universal, sarcina revenind celor doua Camere ale Parlamentului. Ca urmare a acestui fapt, alegerea sefului statului depinde de coalitiile de circumstanta care vor fi incheiate in Camera Deputatilor (200 de membri) si Senat (81 de membri).
Conform sondajelor, din cei patru candidati inscrisi in cursa, favorit este considerat fostul premier liberal Vaclav Klaus, una dintre personalitatile politice implicate in trecerea Cehiei la economia de piata. Totusi, analistii politici sunt rezervati in ceea ce priveste sansele lui de victorie.
Coalitia de centru-stanga a premierului Vladimir Spidla, care are o majoritate fragila in Camera Deputatilor si este minoritara in Senat, nu a reusit sa desemneze un candidat comun. Partidul Social-Democrat, condus de Spidla, l-a propus pe Jaroslav Bures, fost ministru al Justitiei, in varsta de 48 de ani, criticat pentru faptul ca a fost membru al Partidului Comunist in perioada 1986 – 1989.
Comunistii, care se bucura inca de popularitate (peste 18% din voturi la alegerile legislative din iunie 2002), au propus un candidat propriu – fostul procuror militar Miroslav Krizenecky, in varsta de 56 de ani, care nu are, practic, nici o sansa de a fi ales.
Un al patrulea candidat, Petr Pithart, in varsta de 62 de ani, ar putea deveni alegerea de compromis a fortelor de dreapta si de stanga. El este, in prezent, presedintele Senatului.