Vechea Europa, divizata in privinta liberalizarii pietei muncii

Economiile cele mai puternice din UE prefera sa-si tina in continuare portile inchise pentru angajatii din noile tari membre. Germania, Italia, Olanda, Austria, Franta refuza sa permita liberalizarea totala a pietei muncii pentru cele 10 state care au aderat la UE in 2004, desi unul dintre termenele pentru ridicarea restrictiilor a expirat ieri.

Odata cu aderarea celor 10 tari din Europa Centrala si de Est, oficialii europeni au cautat o solutie de compromis pentru absorbtia fortei de munca calificate si ieftine pe teritoriul vechilor state UE.

Astfel, membrii UE au putut alege intre a-si deschide total piata fortei de munca sau de a o restrictiona pe o perioada de doi ani de la extinderea din 2004. Dupa aceasta data – termenul a expirat ieri – restrictiile pot fi mentinute pentru inca trei ani si apoi cu inca maxim doi ani, insa numai dupa ce vechile state membre prezinta dovezi concrete de afectare a pietei de munca locale. Singurele noi tari membre privilegiate au fost Cipru si Malta, de altfel cele cu populatia cea mai redusa, pentru care piata muncii din Vest a fost liberalizata imediat.

Oficiali ai Finlandei, Spaniei, Portugaliei si ai Greciei au anuntat recent ca vor ridica la termen restrictiile fata de forta de munca provenita din noile state membre, in linie cu politicile europene pentru piata muncii, scrie BBC, in editia online.

Cele patru state se alatura astfel grupului format din Marea Britanie, Irlanda si Suedia, care au aplicat aceasta masura de acum doi ani. Franta, Germania si Austria raman in continuare reticente fata de deschiderea pietei fortei de munca.

Austria si Germania au invocat ca opozitia lor geografica face ca acest pas sa implice mai multe probleme decat in cazul Angliei sau al Portugaliei, iar atitudinea lor, precum si a celorlalte state reflecta ingrijorarea crescanda in privinta impactului pe care afluxul de “vanatori de job-uri” din Europa Centrala si de Est o va avea asupra fortei de munca domestice. In special Germania – plamanul economic al Europei – s-a confruntat in ultimii ani cu o rata crescuta a somajului.

Olanda intentioneaza sa deschida piata fortei de munca la inceputul lui 2007, dar nu in toate domeniile. Guvernul a anuntat ca daca un sector al economiei disponibilizeaza forta de munca olandeza in perioada mai-ianuarie, va mentine decizia de a obliga firmele olandeze sa caute mai intai angajati locali.

Franta, Luxemburg si Belgia intentioneaza sa usureze procedurile pentru a permite fortei de munca din noile state sa lucreze in anumite sectoare pentru a demonstra astfel Comisiei Europene ca sunt dispuse sa faca un pas inainte.

Analistii spun insa ca situatia este in continuare in masura de a submina unul dintre principiile de baza ale Uniunii Europene, cel referitor la libera circulatie, si una dintre consecinte ar putea fi polarizarea constructiei europene. Libera circulatie a fortei de munca reprezinta unul dintre cele mai importante subiecte din strategia si tratatele de dezvoltare ale Uniunii Europene. Cele opt state ex-comuniste care au aderat in 2004 au indemnat membrii mai vechi sa ridice restrictiile, considerand ca aplicarea lor da nastere la speculatii privind discriminarea intre statele membre.

Conform unor studii efectuate in Marea Britanie, angajatorii au obtinut beneficii substantiale de pe urma fluxului de forta de munca straina de la extinderea UE. Studiul efectuat de Fundatia Joseph Rowntree a indicat ca multi muncitori calificati din noile state membre au ocupat un numar important de locuri de munca platite mai prost, pe care muncitorii britanici le-au lasat vacante.

Comisia Europeana a publicat recent un raport in care se sublinia ca infuzia de forta de munca de pe pietele noilor state membre ale UE a contribuit in mod substantial la revigorarea economiilor din Marea Britanie, Irlanda si Suedia.