Verheugen exclude Ucraina din constructia europeana

Vicepresedintele Comisiei Europene, germanul Gunther Verheugen, a declarat ca unele din statele europene vor forma o uniune politica in urmatorii 20 de ani, in timp ce altele vor alege sa nu faca parte din acest “nucleu dur” european.

Intr-un interviu acordat cotidianului conservator german Die Welt, Verheugen a fost intrebat cum crede ca va evolua Uniunea Europeana in urmatorii 20 de ani. “Cred ca vom avea in viitor o uniune politica, insa probabil ca ea nu va include toate statele care sunt acum membre ale UE”, a spus Verheugen.

“Anumite state europene vor cadea de acord sa aiba competente comune in materie de politica externa, economica, financiara si juridica”, a explicat Verheugen, care a reluat astfel una din propunerile avansate cu ceva timp in urma de primul-ministru belgian, Guy Verhofstadt. Acesta vorbea de intensificarea cooperarii dintre statele membre ale zonei euro.

Cand vine vorba despre granitele Europei largite, Verheugen opineaza ca in viitor UE va include si statele din Balcanii de Vest, Turcia si in cele din urma Norvegia si Elvetia, insa ca tarile din fostul spatiu sovietic, printre care si Ucraina, nu vor face parte din Uniune. “In urmatorii 20 de ani, toate statele europene vor face parte din UE, cu exceptia statelor post-sovietice care nu fac inca parte din Uniune”, a spus Verheugen.

Este posibil ca aceste declaratii sa scada entuziasmul pro-occidental la Kiev, Tbilisi sau Chisinau, acum ca perspectiva integrarii europene se indeparteaza.

In fapt, Uniunea Europeana a folosit intotdeauna promisiunea integrarii in UE pentru a motiva statele in tranzitie si a le determina sa se democratizeze si sa intreprinda reformele necesare apropierii de Europa. Aceasta este o adevarata lovitura data fortelor politice pro-occidentale ucrainene si georgiene care se vad astfel vaduvite de unul din principalele lor atuuri in ochii electoratului – relatiile puternice cu Bruxellesul si cu Washingtonul. In schimb, acest aparent abandon european nu poate decat sa satisfaca Moscova, care vede astfel indepartat unul din principalele riscuri de a-si pierde influenta in fostele state sovietice in favoarea puterilor occidentale.

Viziunea lui Verheugen asupra Europei, care a fost intre 1999 si 2004 comisar pentru extindere in cadrul Comisiei prezidate de Romano Prodi, pare sa repuna pe tapet perspectiva federalista, lansata de crestin-democratii germani la inceputul anilor ”90 si apoi preluata si de guvernarea SchrÅ¡der. Aceasta idee federalista asupra unei Europe care sa aiba din ce in ce mai multe competente a castigat in ultima vreme tot mai multi adepti indeosebi in Germania, Franta si Belgia – statele care au format nucleul opozitiei fata de interventia americana in Irak in 2003.

Pana in prezent, la baza constructiei europene a stat ideea neo-functionalista imbratisata de parintii Europei, Robert Schuman si Jean Monnet. Aceasta presupune ca integrarea se transmite prin “contaminare” de la sectoarele economice catre cele politice.

In ultimii ani insa, Uniunea Europeana a trecut prin mai multe crize – pozitia impartita in criza irakiana, dezbaterile legate de Tratatul Constitutional si de schema financiara europeana pentru perioada 2007-2013 – care au pus sub semnul intrebarii soliditatea constructiei europene.

In acest context este reluata ideea Europei cu mai multe viteze, care propune ca nucleul franco-german sa functioneze in continuare ca motorul integrarii europene. mihnea.anastasiu@zf.ro