Viceguvernatorul BNR: Nu ne asteptam la gauri masive in bilantul bancilor
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa estimeaza ca viteza de crestere a creditului privat pe anul acesta ar putea fi mai mica decat prognoza de 15% avansata in toamna trecuta. Cu toate acestea el sustine ca nu exista o probabilitate semnificatica ca dinamica economiei sa intre intr-un teritoriu negativ.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa estimeaza ca viteza de crestere a creditului privat pe anul acesta ar putea fi mai mica decat prognoza de 15% avansata in toamna trecuta. Cu toate acestea el sustine ca nu exista o probabilitate semnificatica ca dinamica economiei sa intre intr-un teritoriu negativ.
“Este intr-adevar o incetinire substantiala care trebuie digerata de economie si de sectorul financiar, insa stam mai bine decat alte tari din UE care chiar se confrunta cu recesiunea.” Popa afirma ca Romania nu se confrunta nici cu o incetare a finantarii externe. “Din discutiile pe care le-am avut cu bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania am primit semnale incurajatoare indicand ca finantarile scadente vor fi rostogolite. In cazul unor banci au adus deja si contributii la capital acolo unde am semnalat ca este nevoie.” Popa nu a dorit totusi sa precizeze daca pana in prezent liniile de credit ale bancilor ajunse la maturitate au fost reinnoite in proportie de 100%. “Ramane sa vedem ce capacitate vor avea bancile-mama de a gasi finantare, avand in vedere problemele care continua sa apara pe piata internationala.” “Vom alimenta bancile noastre din regiune cu destule fonduri. Noi nu vom pune restrictii la finantare”, a declarat Erich Hampel, CEO al Bank Austria care supervizeaza operatiunile grupului Unicredit in regiune, inclusiv in Romania. Oficialul BNR considera cu toate acestea ca sursele private vor putea compensa anul acesta o parte din golul de finantare externa. El sustine ca, in conditiile actuale, BNR nu are nevoie de vreun sprijin financiar de la Banca Centrala Europeana, dar nu a dorit sa se pronunte in privinta oportunitatii incheierii unui aranjament cu Comisia Europeana sau FMI, asa cum recomanda numerosi analisti, bancheri si oameni de afaceri. “Banca Centrala impreuna cu guvernul, care are un rol important, vor face un demers cand si daca vor considera necesar. Acum este momentul conturarii ferme a parametrilor politicii bugetare si al inceperii implementarii acestora. Astfel vom putea face o estimare cat mai precisa a golului de finantare care, tin sa precizez, isi are originea in sectorul privat”, a spus oficialul BNR. El nu a dorit sa comenteze nivelul de deficit bugetar de circa 2 – 2,5% din PIB avansat de ministrul finantelor, dar a afirmat ca BNR se asteapta la o politica fiscala mai stransa. Proiectul de buget pe 2009 ar urma sa fie finalizat pana la sfarsitul lunii. Popa spune ca BNR va continua sa injecteze lichiditate pe piata interbancara pe masura ce trece in pozitia de creditor net, insa nu vrea ca astfel sa exacerbeze volatilitatea cursului de schimb. “Veti vedea injectiile de lichiditate prin operatiuni repo devenind o constanta, precum si o folosire mai mare a creditului Lombard”, a spus Popa, precizand ca nu a vazut o lipsa structurala de lichiditate pe piata. Oficialul BNR afirma ca dobanda la operatiunile repo se va situa pe o plaja intre dobanda de politica monetara (de 10,25%) si dobanda la creditul Lombard (de 14,25%). El a reamintit de repartizarea inegala a detinerilor de titluri de stat in raport cu nevoile de lichiditate ale fiecarei banci, insa sustine ca nicio banca nu se afla sub pragul minim de solvabilitate. Cat priveste nivelul rezervelor minime obligatorii, Popa spune ca acesta va depinde de cum comuta bancile de pe finantarea externa pe finantarea din depozite locale si de atitudinea politicii monetare. El mentioneaza ca rezervele minime de 40% la valuta constituie un buffer de lichiditate important pentru eventuale conditii mult mai dificile. Cel putin deocamdata, el afirma ca BNR ramane preocupata de inflatie, existand presiuni dintre factori precum deprecierea leului. Popa pledeaza pentru creditul in lei sustinand ca ar trebui sa devina “modelul de business” pentru banci, leii fiind resursa cea mai la indemana. “In ciuda diferentialului de dobanda fata de euro, bancile ar trebui sa treaca la un model de business bazat pe creditul in lei, nu sa incerce sa-l prelungeasca pe cel al finantarii in valuta, acesta putand ramane cu un rol complementar.” Desi estimeaza o crestere graduala a ponderii creditelor neperformante pe fondul incetinirii creditarii, Popa spune ca nu se asteapta la gauri masive in bilantul bancilor, BNR mizand pe regulile stricte de provizionare.Citește și
-
45 de miliarde de euro pentru Ucraina, dar finanțarea Kievului riscă să provoace o dispută majoră în UE. Germania amenință să blocheze bugetul european pe 2028-2034 dacă toate cele 27 de state membre nu contribuie. Patru țări au anunțat deja că refuză să participeBusiness Internaţional · 16 noiembrie 2026
-
De ce Pilonul II e mai bun decât pensia de stat, care este riscul unui portofoliu concentrat pe România și ce putem învăța de la fondul Norvegiei? Urmăriți ZF Generația Pilon II marți, 17 noiembrie, de la ora 11:00 cu Adrian Codirlașu, lector la ASE și președintele CFA RomâniaZF Generația Pilon II · 16 noiembrie 2026
-
ZF DESCHIDEREA DE ASTĂZI. Cum va merge bursa. Urmăriți marți, 17 noiembrie 2026, ora 09.30 o discuție cu Valentin Miron, cofondator VMB PartnersBurse - Fonduri mutuale · 16 noiembrie 2026