Viitorul regimurilor monetare fixe, pus sub semnul intrebarii

Presiunea exercitata asupra regimului monetar fix al Letoniei, ale carei efecte se fac simtite asupra pietelor monetare si de actiuni din tarile scandinave pana la cele baltice, sugereaza ca zilele acestui tip de politica monetara, prezent in doar cateva tari din Europa, ar putea fi numarate, scrie The Guardian.
Regimul monetar fix are la baza legarea cursului de schimb al monedei nationale de o moneda puternica, precum euro, la un curs fix.
Folosirea acestui tip de politica monetara este responsabila pentru prosperitatea Letoniei in ultimul deceniu.
In ciuda faptului ca a cheltuit aproape o treime din rezervele valutare pentru a sprijini latul in ultimul an, banca centrala letona si-a declarat intentia de a mentine moneda legata de euro.
In conditiile in care se anticipeaza ca economia letona va inregistra un declin de pana la 20% in acest an, banca centrala argumenteaza ca o devalorizare ar avea un impact dezastruos asupra nivelului de trai.
Eforturile bancii ar avea succes daca Fondul Monetar International si Uniunea Europeana ar acorda tarii o transa de 1,3 miliarde de euro din imprumutul international in iulie, reluand astfel programul de sustinere intrerupt pe fondul divergentelor privitoare la deficitul bugetar in crestere al Letoniei.
Efectele situatiei din Letonia s-au facut simtite dincolo de tarile baltice. Actiunile bancilor suedeze, cu o expunere totala fata de regiune de 400 de miliarde de coroane suedeze (53 de miliarde de dolari).
Astfel, saga letona arunca semne de indoiala asupra viabilitatii restului regimurilor monetare fixe, in special din statele vecine Lituania si Estonia, cat si din Bulgaria.
„Riscurile legate de o prabusire dezordonata a regimurilor monetare fixe sunt mult mai putin probabile decat in cazul crizelor anterioare avand in vedere implicarea FMI si UE in regiune si dimensiunea relativ redusa a economiilor”, a declarat Christian Keller, economist-sef pe Europa emergenta in cadrul Barclays Capital.