Vin moldovenesc cu buchet de Nasdaq

In cea mai saraca tara din Europa, Republica Moldova, vita de vie a ajuns sa fie sadita cu bani de la bursele americane. Cel mai mare producator privat de vinuri din aceasta tara, compania Asconi, este cotata din aprilie anul acesta pe o sectiune a Nasdaq-ului, cea mai mare piata de capital extrabursiera din lume.

Dar cum a ajuns o companie dintr-o tara uitata de investitori, unde ultimele alegeri au fost castigate de comunisti, sa paseasca in inima capitalismului? Pe Nasdaq sunt cotate cele mai multe companii din noua economie: Microsoft, Compaq sau Oracle.

“Trebuie sa fii oleaca indraznet”, spune Constantin Jitaru, presedintele si unul dintre fondatorii companiei.

“Ideea ne-a venit din contactele pe care le-am avut cu mediile financiare internationale. O perioada am lucrat cu credite bancare, de la BERD sau alte banci, dar e complicat si nici dobanzile nu sunt asa de convenabile. Bursa insa e un mecanism perfect de atragere a investitiilor in pamantul nostru oropsit”, explica Jitaru.

Asconi, care are in portofoliu 200 de soiuri de vinuri, a avut o cifra de afaceri de aproape 5 milioane $ in 2000, de cinci ori mai mare ca in 1999, iar profitul a crescut de la 180.000 $ la peste 720.000 $.

Ca sa poata fi cotata pe Nasdaq, Asconi a cumparat o companie deja cotata dar fara activitate(“shell”- scoica, engl.) si a fost supusa unor audituri ale KPMG, pentru cotare, si PricewaterhouseCoopers, pentru evaluare, dupa spusele lui Jitaru.

Compania a emis pana acum pe bursa circa 1,6 milioane actiuni, la un pret mediu de 7,2 $/actiune, adica 11,8 milioane $. Ce va face cu acesti bani? “O plantatie de 10.000 de ha in Moldova, o fabrica de alcool si bauturi spirtoase”, raspunde Jitaru. Ambitiile sunt insa mult mai mari.

“Vrem sa cumparam o fabrica de vinuri in Franta si una in California. Vrem sa devenim un mic mastodont international de vinuri”.

Am iesit pe Nasdaq pentru investitii multe si proaspete

Iesirea Asconi pe bursa americana nu i-a intimidat deloc pe fondatorii companiei. De fapt, dupa Constantin Jitaru, mai degraba americanii au nevoie de o companie ca Asconi decat moldovenii de banii de pe Nasdaq.

Pana acum nici o companie din Romania sau Republica Moldova nu a fost cotata pe bursele americane. Trei firme romanesti, Societatea “R”, Elvila si Banca Turco-Romana au iesit totusi cu actiuni pe pietele externe (Londra), dar au esuat.

Putine au fost chiar si cotarile unor companii nou infiintate, prin emisiune din actiuni, pe Bursa de Valori de la Bucuresti. Totusi, nu ar fi fost mai indicata cotarea Asconi mai aproape, pe bursa romaneasca ?.

“Ne-am gandit sa iesim pe bursa acolo avem sanse foarte mari de primi investitii multe si proaspete. Din cate ne-am dat noi seama, in societatea americana este o problema ce sa faci cu banii. La o inflatie de 3% pe an si o dobanda oferita de banca de 5%, sa ai un randament de 2% pe an este putin”, explica Jitaru.

Asconi este cotata de fapt acum la sectiunea Bulletin Board a Nasdaq, un fel de a doua linie a acestei piete, unde raportarile sunt mai putin restrictive, insa aspira la prima linie, pe care sunt cotate marile companii ca Microsoft sau Cisco. “Cred ca in 2002 vom reusi sa fim cotati si pe Nasdaq-ul propriu-zis”, spune Jitaru. Deocamdata insa, el afirma ca are oferte peste oferte de finantare.

“Am fost contactati de patru banci de investitii, printre care Merrill Lynch, care are un birou chiar langa biroul nostru din Florida”, mai afirma Jitaru.

Totusi, n-a mers totul “fara nouri”, dupa expresia lui Jitaru. Pana sa-i cucereasca pe americani, Asconi s-a procopsit cu un proces. “Firma de consultanta americana care ne-a plasat pe bursa a facut ulterior unele lucruri care nu ne-au convenit, asa incat acum i-am dat in judecata si avem un proces in derulare in Florida”.

Nici procesul listarii nu a fost lipsit de peripetii. Jitaru spune ca evaluatorii au masuri diferite pentru companiile din tarile mai sarace. ” Un bazin pe care daca as fi vrut sa-l inlocuiesc as fi dat 4.000 $ a fost evaluat la doar 300 $”. Dar Jitaru afirma ca nu-l deranjeaza.

“Depinde cum te uiti la situatie. Cand esti mic si sarac, vrei sa pari important, dar cand simti puterea in tine, ti-e indiferent. Daca produci la fel, ce conteaza ca esti evaluat mai putin sau mai mult?”.

Asconi a vandut de 4,7 milioane $ pe primele sase luni ale acestui an, fata de aproape 5 milioane $ anul trecut. Cum se explica cresterea atat de rapida a vanzarilor? Prin imbunatatirea situatiei din Rusia, unde merg 80% din vinurile Asconi.

“Cererea pentru vinurile moldovenesti este din ce in ce mai mare, pe masura ce veniturile populatiei cresc. In timpul crizei rublei din 1998, cand salariile s-au redus drastic, vanzarile in Rusia s-au micsorat foarte mult. Am incercat atunci sa vindem pe piata moldoveneasca, dar a mers foarte greu si am renuntat.”, spune Jitaru.

Intre timp, rusilor a inceput sa le placa tot mai mult sa bea vin. “Am facut studii din care reiese ca intelectualii, medicii, artistii-cei care incep sa alcatuiasca clasa medie-prefera din ce in ce mai mult sa bea vin”, spune Jitaru.

Compania, care a fost fondata in 1994 de catre Constantin Jitaru si Anatolie Sarbu, a cumparat anul trecut de la stat si pachetele majoritare de actiuni de alte doua fabrici de vin, la Puhoi si Orhei. Asconi are acum circa 470 de angajati, care castiga, in medie, circa 80$, dublu fata de salariul mediu actual din Rep. Moldova.

Vinul in Republica Moldova

Industria vinicola este reprezentata de catre 150 fabrici de vin, inclusiv fabrici primare care prelucreaza strugurii si produc vin in vrac, secundare care imbuteliaza vinul si mixte ce prezinta o combinatie intre cele primare si secundare.

Industria vinicola produce:

* vinuri de masa seci (10% din volumul de productie),

* vinuri demiseci si demidulci (75%),

* vinuri tari (5%)

* vinuri spumante (10%).

Ponderea inalta a statului in capitalul social al intreprinderilor vinicole si taraganarea privatizarii a avut un impact negativ asupra starii industriei. Cu toate acestea, industria vinului este cea mai importanta industrie a Moldovei. Ea contribuie la 25% din exporturi, 12% din productia industriei de prelucrare, 5% din PIB si 8% din veniturile Bugetului de stat.

85% din suprafata totala a viilor (care constituie circa 154 mii ha) este ocupata de soiurile europene de vita-de-vie. Soiurile albe detin 70% din suprafata totala a viilor, restul revenind soiurilor rosii. soiurile albe sunt concentrate in majoritaeta lor in centrul tarii, pe cand cele rosii – in sudul Moldovei.

Suprafata viilor descreste anual cu circa 8%, fapt ce determina diminuarea recoltei de struguri.

-75% din suprafetele de vita-de-vie sunt ocupate de soiuri de struguri albe de tip Aligote, Rcatiteli, Muscat (alb, Ottonel), Pinot, Chardonnay, Sauvignon, Risling (Italiana, de Rhin), Pinot Gris, Traminer, Feteasca.

-30% din suprafete, cele rosii: Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Malbec

Industria vinicola a Moldovei de obicei inregistreaza rezultate mai bune decat alte sectoare ale economiei nationale. Totusi, volumul de productie a descrescut simtitor pe parcursul anilor ’90, ajungand la 100 mil. l de vin in vrac in anul 1998. Aceasta reprezinta doar 20% din nivelul atins in anii ’80.

Exporturile au atins 260 mil. dolari SUA in 1997, dar au scazut la 108 mil dolari SUA in 1999. Rusia detine circa 4/ 5 din exporturile de vinuri.