Versiunea completă
Politică externă

Violentele au cuprins intreaga Franta si se extind in Europa

Violentele din Franta au atins 274 de comune, periferiile oraselor Marseilles, Saint-Etienne, Toulouse, Metz si Lille. Autoritatile au facut cu greu fata asaltului bandelor de tineri, majoritatea musulmani, care ataca masini si, in ultimul timp, cladiri publice intr-un elan catalogat drept "vointa antiinstitutionala"

Iulian Anghel · 8 noiembrie 2005 · 8 min de citit

Violentele din Franta au atins 274 de comune, periferiile oraselor Marseilles, Saint-Etienne, Toulouse, Metz si Lille. Autoritatile au facut cu greu fata asaltului bandelor de tineri, majoritatea musulmani, care ataca masini si, in ultimul timp, cladiri publice intr-un elan catalogat drept “vointa antiinstitutionala”.

S-au inregistRat si primele focuri de arma impotriva politiei franceze, e adevarat cu arme de vanatoare, dar autoritatile cred ca nu va mai dura mult pana cand armele vor constitui principalul mijloc al atacurilor. De asemenea, ieri s-a inregistrat si primul deces, ca urmare a violentelor. Este vorba despre un barbat in varsta de 61 de ani, care fusese agresat vineri seara la periferia nordica a Parisului de un tanar, in timp ce discuta cu un vecin in fata imobilului in care locuia.

Incidentele incepute in urma cu aproape doua saptamani au fost generate de moartea accidentala, la 27 octombrie, a doi adolescenti francezi proveniti din medii de imigranti, la Clichy-sous-Bois, o suburbie din nordul Parisului. Ele s-au extins in zonele de periferie sarace, unde somajul, saracia si sentimentul de excludere sunt o combinatie exploziva. Potrivit autoritatilor, atacurile sunt organizare de capi ai lumii interlope care vizeaza sa scoata fortele de ordine din zonele care, cred ei, le-ar apartine “de drept”.

Mediile economice, nelinistite

Mediile economice franceze avertizeaza asupra “consecintelor economice grave”. Presedintele Medef (Miscarea Intreprinderilor Franceze) Laurence Parisot a declarat ieri: “Nu trebuie sa ne inselam asupra ordinii prioritatilor (…) Prioritatea prioritatilor este stabilirea ordinii”. El a adaugat ca “deja masuram impactul a ceea ce se petrece de zece zile asupra serviciilor cum ar fi restaurantele, hotelurile si turismul. (…) “Delicventii ataca simbolurile puternice ale Republicii precum scolile, libertatea de actiune si de productie precum intreprinderile, simbolurile libertatii de gandire, precum bisericile”, a enumerat “patronul” patronilor.

“Vointa antiinstitutionala”

Mai multe scoli si biserici au fost incendiate in cateva orase franceze, in cea de-a 11-a noapte de violente, in pofida apelurilor presedintelui Jacques Chirac la restabilirea ordinii.

Directorul general al politiei nationale Michel Gaudin a vorbit ieri despre o “vointa antiinstitutionala”, facand referire la faptul ca bandele ataca cladirile publice.

In orasul Rouen, o baricada a politiei a luat foc, in timp ce o masina in flacari a fost impinsa catre o sectie de politie. La Strasbourg, in apropiere de granita cu Germania, a fost incendiata o scoala.

Protestatarii au dat foc si unei biserici din orasul sudic Sete, precum si altor lacasuri de cult din Lens si Pas de Calais, insa nu exista indicii ca atacul ar fi vizat special lacasurile de cult.

Doua scoli din Saint-Etienne (sud-est), o sectie de politie din orasul Clermont-Ferrand, in centrul Frantei, precum si un centru social din Seine-Saint-Denis (in apropiere de granita cu Elvetia) au fost, de asemenea, incendiate. Duminica dupa amiaza, un autobuz care facea legatura intre Saint-Etienne si Firmini (Loire) a fost ars in inregime de un grup de tineri care au aprins rezervorul si le-au ordonat pasagerilor sa coboare. Doi calatori au fost raniti, avand arsuri de gradul doi.

Mobilizati prin SMS

Tinerii actioneaza in grupuri mici, foarte mobile si comunica prin SMS. O emulatie domneste in diferite cartiere pentru ca atacurile sa produca cat mai multe stricaciuni. Autoritatile se confrunta cu o dilema in ceea ce priveste proportia dintre severitatea cu care trebuie sanctionate aceste violente si ajutorul ce trebuie acordat comunitatilor sarace.

A fost luata in calcul interventia armatei, insa, deocamdata, varianta este putin probabila. “In nici un caz nu vom face apel la armata. Nu suntem in razboi”, a declarat ieri secretarul general adjunct al Uniunii Nationale a Sindicatelor Autonome-Politie, Francia Masanet.

In acelasi timp politia se teme ca tinerii vor recurge in curand la arme sofisticate, dupa ce, in noaptea de duminica spre luni, au recurs la arme de vanatoare.

Circa zece ofiteri au fost raniti, doi dintre ei grav, dupa ce au fost impuscati cu arme de vanatoare cu bile in violentele din suburbiile Grigny, la sud de Paris.

Jean-Christophe Carne, presedintele unui sindicat al politistilor, a afirmat: “Cei mai multi dintre acesti adolescenti sunt instruiti de catre delincventii si liderii de bande din suburbii”.

“In trecut, cand efectuam razii la domiciliile acestor infractori, descopeream droguri, grenade si arme de foc. Inca nu au inceput sa utilizeze aceste arme, dar nu avem motive sa credem ca nu o vor face in viitor”, a continuat el.

La sfarsitul saptamanii, politia a mai descoperit si un atelier in care se fabricau bombe incendiare, intr-un imobil parasit din Evry, in sudul capitalei, unde se aflau peste 100 de sticle pregatite pentru a fi transformate in cocteiluri Molotov si alte 50 gata de a fi folosite, precum si rezerve de carburant si masti pentru a acoperi fetele protestatarilor.

Fatwa impotriva violentelor

Intrucat majoritatea celor care vor sa provoace haos, sunt arabi si africani musulmani, o organizatie islamica franceza a emis un decret religios (fatwa) care condamna “cu cea mai mare fermitate” violentele din suburbiile capitalei, cerandu-le musulmanilor sa-si “calmeze furia”.

Un comunicat al Uniunii Organizatiilor Islamice din Franta (UOIF) condamna “cu cea mai mare fermitate” violentele si cere “cu insistenta revenirea la calm in cel mai scurt timp posibil”.

Decretul religios, emis duminica seara, “interzice formal tuturor musulmanilor care se afla in cautarea multumirii si a gratiei divine sa participe la orice actiune impotriva bunurilor publice, private sau care poate atenta la viata unei persoane”.

“Participarea la aceste acte de violenta este un act ilegal”, precizeaza comunicatul UOIF.

Chirac se mobilizeaza

Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a declarat, duminica seara, ca “prioritatea” autoritatilor trebuie sa fie restabilirea ordinii in zonele afectate de violente, in conditiile in care seful Executivului de la Paris a anuntat sporirea efectivelor fortelor de ordine.

In timpul unei reuniuni de criza prezidate de seful statului si la care au fost prezenti premierul Dominique de Villepin, ministrul de interne Nicolas Sarkozy si ministrul apararii Michele Alliot-Marie, Chirac a subliniat ca “restabilirea sigurantei si a ordinii publice” reprezinta o “prioritate” in criza declansata de incidentele de la periferia Parisului.

Violentele cuprind Europa

Incidente asemenea celor din Franta au fost inregistrate si la Berlin, Bruxelles si Bremen. Un numar de cinci automobile au fost incendiate in noaptea de duminica spre luni la Bruxelles, lucru care alimenteaza temerea ca violentele se vor extinde si in alte capitale. De asemenea, cinci vehicule au fost incendiate, in cursul noptii de duminica spre luni, intr-un cartier sarac din Berlin, a anuntat politia germana. Noi incidente s-au inregistrat in cursul noptii de duminica spre luni in orasul german Bremen, din nord-vestul tarii, unde, la sfarsitul saptamanii trecute, au fost inregistrate incendii similare celor din Franta, a anuntat politia. Sapte containere au fost incendiate la Bremen in cartierul in care noaptea precedenta s-au semnalat incidente similare.

De ce arde Parisul?

Pe site-ul CNN, un editorialist explica “de ce arde Parisul”. Nici umbra de indoiala ca intregul Paris ar fi in flacari, nu “de ce ar putea arde Parisul” sau de ce “va arde”, ci “Why Paris is burning”.

Wall Street Journal si multe alte jurnale occidentale vorbesc de “zona de razboi” a Frantei. Dar este in obisnuinta media occidentale sa supradramatizeze evenimentele. Insa, fata de evenimentele din Franta, alte reactii sunt de-a dreptul ciudate. Ziarele din China se intreaba daca turistii chinezi mai pot vizita Franta, de-acum incolo, fara ca viata sa le fie pusa in pericol, Iranul (unde drepturile omului nu exista) se arata temator ca autoritatile franceze nu vor respecta drepturile omului, Rusia isi sfatuieste rezidentii sa fie extrem de prudenti.

Site-ul BBC aloca pagini intregi evenimentelor si ii lasa pe cei interesati sa-si spuna parerea. Multi dintre cei care si-o exprima nu-si ascund bucuria rautacioasa. “Pare ca uraganul Katrina a atins Parisul”, scrie un american, adaugand ca “Franta ar trebui sa lase la o parte problemele lumii si sa se aplece asupra propriilor probleme”. “Nu aveti de ce sa ne dati lectii inainte de a le rezolva pe ale voastre”, scrie un altul, referindu-se la opozitia Frantei fata de razboiul din Irak. Este un tip de reactie.

Alte reactii incrimineaza modul in care Franta a inteles sa integreze minoritatile. Intr-adevar, Franta nu recunoaste alte comunitati in sanul ei, intelegand ca oricine a capatat cetatenia franceza este cetatean al Republicii, cu toate drepturile si obligatiile care revin din acest statut.

Daca in Statele Unite pare natural sa vorbesti despre afro-americani, italo-americani sau arabo-americani, acest lucru este imposibil in Franta. Neintelegerea acestui lucru este prezenta si in Marea Britanie, unde comunitatile se pot organiza dupa propriile-i reguli. Vointa de “asimilare” a Frantei este prezenta in constientul colectiv anglo-saxon, mai ales dupa interdictia purtarii valului islamic in scolile publice, iar aceasta este socotita suprema dovada a arogantei francezilor. Dar se vorbeste putin sau deloc ca legea incriminata nu interzice doar valul, ci si insemnele crestine ostentative sau pe cele evreiesti. Se uita, de asemenea, ca legea care desparte definitiv statul de biserici dateaza din 1905, aceasta fiind, pana la urma, expresia suprema a unui model in care oamenii pot sa se roage oricarui Dumnezeu vor, fara a impune celuilalt sau statului propriile-i reguli.

Ieri, premierul turc Recep Tayyip Erdonag, care spune ca Turcia nu are alt tel decat integrarea europeana, incrimina si el interzicerea valului, afirmand ca Franta plateste acum pentru acest gest.

Cei care critica esecul politicii integratoare a Frantei vorbesc, de asemenea, putin de faptul ca in ultimul an alte doua modele de integrare au esuat. Este vorba despre cel britanic – in care comunitatile au dreptul sa se organizeze -, lucru care nu a impiedicat atacurile de la Londra, puse la cale de aceiasi locuitori musulmani ai periferiilor.

De asemenea, modelul olandez – cel al libertatilor totale ale minoritatilor – si-a aratat limitele. Saptamana trecuta s-a implinit un an de la asasinarea, la Amsterdam, a regizorului Theo van Gogh. Un tanar extremist musulman i-a curmat viata pentru ca, spunea el, prin filmele sale critice, regizorul ar fi adus atingere drepturilor musulmanilor – inscrise in legile coranice – de a umili femeile. iulian.anghel@zf.ro

Citește și