„Virusul” grecesc – dispune România de vaccinul necesar pentru a-i face față?

Grecia: “butoiul cu pulbere” al Europei

Viitorul zonei euro și al Uniunii Europene atârnă astăzi de ieșirea sau rămânerea Greciei în zona euro. Decizia de renunțare la moneda unică europeană nu afectează doar Grecia, ci toate statele care au ales să facă parte din construcția europeană. Interdependența dintre țări a devenit o realitate care nu mai poate fi ignorată. Statele europene sunt legate unele de celălalte cu funiile invizibile ale comerțului exterior, ale investițiilor străine și ale sistemelor bancare și financiare. Orice tensiune la unul dintre capete se transmite înzecit către celelalte. România se află în această rețea complexă. La fel și Grecia.

Economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Erik Berglöf, și-a exprimat optimismul în privința capacității României și a țărilor învecinate de a rezista în fața unei posibile ieșiri a Greciei din zona euro, însă numai în condițiile adoptării unui “inel de apărare”.

Cât de puternice sunt legăturile dintre România și Grecia? Cum ne putem apăra?

Principala axă de transmitere a turbulențelor: sistemul bancar

Stabilitatea financiară reprezintă prima componentă a inelului de apărare al României. Aceasta se traduce prin supravegherea atentă a ieșirilor de capital străin și a retragerilor de depozite din bănci. BNR dă asigurări că subsidiarele elene din România sunt puternic capitalizate, iar sistemul bancar românesc are o rată medie de solvabilitate de 14%, alături de rezultatele bune obținute la testele de stres.

Băncile grecești controlează apoximativ 13% din activele sistemului bancar românesc, adică 47 miliarde lei la sfârșitul anului 2011. Cele mai mari instituții de credit elene sunt prezente în România: EFG Eurobank Ergasias prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Românească, Alpha Bank, ATE Bank și Piraeus Bank. Emporiki Bank este deținută de grupul francez Credit Agricole. Cea mai mare subsidiară elenă, Alpha Bank, deține o cotă de piață de 4,67%, urmată de Bancpost cu 3,47%, Piraeus cu 2,3% și Banca Românească cu 2,1%.

Cea mai mare temere este că băncile grecești din regiune nu vor mai fi capabile să-și finanțeze subsidiarele și că va urma o retragere masivă de fonduri din băncile-fiice. Unul dintre secenariile posibile presupune reducerea expunerii pe piața românească a subsidiarelor băncilor grecești, echivalentă unei limitări a creditării. Al doilea scenariu ia în calcul ieșirea masivă și necontrolată a capitalurilor, pentru a ajuta băncile mamă cu lichidități.

O parte importantă a investițiilor străine directe care pătrund în România sunt de fapt credite acordate de companiile-mamă către companiile-fiice. Volumul total al creditelor intra-grup reprezenta 32,4% din soldul ISD, adică 17 miliarde euro în anul 2010. Cele mai recente date indică un nivel de aproape 7% din ISD-urile atrase în primul trimestru al acestui an, adică 29 milioane euro. Creditele intra-grup sunt specifice situației din sistemul bancar în ultimii ani.

Această trăsătură a sistemului bancar românesc ar putea fi dublată de presiunea exercitată de subsidiarele băncilor aparținând țărilor care au finanțat România, dar au creditat și Grecia, precum Germania și Franța, care la rândul lor vor forța returnarea liniilor de credit pentru a-și consolida propriul sistem bancar.

În aceste condiții, este necesară garanția că subsidiarele grecești și, în general, cele străine nu vor restitui liniile de finanțare obținute de la băncile-mamă mai repede decât în ritmul normal.

Axa investițiilor străine directe

România este vulnerabilă la reducerea ISD-urilor provenind din Grecia, al cincilea investitor major în România, conform ultimelor date disponibile din anul 2010. Soldul investițiilor străine directe elene în România depășește 3 miliarde euro, adică 5,7% din totalul ISD-urilor, și a rămas relativ stabil din anul 2007.

De asemenea, Grecia deține 3% din numărul total de firme cu capital străin din țara noastră. Din cele 181.302 societăți comerciale cu participare străină la capital înmatriculate în România la sfârșitul lunii aprilie 2012, 5.284 societăți aveau participare elenă la capitalul social. Grecia ocupă locul 6 ca valoare a capitalului social subscris, care se ridică la 1,86 miliarde euro, adică 5,95% din total.

Axa comerțului exterior

Grecia este un partener comercial de importanță redusă pentru economia românească: doar 1,5% din exporturile României merg în Grecia, iar importurile din Grecia reprezintă doar 1,3% din totalul importurilor țării (date pentru anul 2010).

Cu toate acestea, impactul trecerii de la euro la drahmă ar lovi mai puternic în exportatorii români, care vor încasa drahme pe marfa exportată, în condițiile în care drahma se va deprecia foarte mult.

Integrarea piețelor financiare europene face ca problemele întâmpinate de un stat să fie resimțite de bănci din cu totul alt stat. Din acest considerent, “virusul” grecesc trebuie îngrădit, limitat și tratat înainte să cuprindă întreaga Uniune Europeană.