Vlad Nemuritorul

Titlul bilingv tradeaza cu anticipatie natura duala a nou venitului erou, caruia i se atribuie si identitatea domnitorului tarii Romanesti, dar si cea de contemporan vampir asanator. Sub pretextul ca, intr-un moment de slabiciune, a acceptat pactul cvasi-faustic pentru imortalitate, propus de un neobosit maestru mefistofelic, Vlad isi continua opera de etern justitiar. Inevitabil, scenariul (semnat de un star rock – Nicu Covaci, un profesor in domeniu – Radu Aneste Petrescu, un regizor roman cu experienta de prozator liric – Ioan Carmazan, un regizor american cu notabila contributie la genul horror  – Ted Nicolaou) recicleaza laitmotive vehiculate deja. De-a lungul timpului, in productiile americane, engleze, italiene, spaniole, mexicane si japoneze, personajului generic (ce a cunoscut si ipostazieri de sex feminin ori de…culoare !) i-au fost asociate mirese, fiice si fii, case si saruturi, cicatrici si morminte, ritualuri satanice si chiar… discoteci. Precum cea new-yorkeza botezata Cripta in care isi face aparitia inopinata protagonistul, prezentat initial intr-un spectaculos duel nocturn din epoca medievala. O confruntare perpetua cu principalul sau dusman Vambery, ieri dascal la curtea sultanului, azi manager al localului de distractii extreme, secret salas pentru vampirii cotidieni. Pe cativa dintre ei ii decapiteaza Vlad alias Dracula, al carui subconstient e bantuit de fantomele trecutului. De unde romanticele flash-back-uri in care intervine atat Biserica evocata printr-o obscura Cruciada, cat si inerenta poveste de dragoste. Iubita de odinioara fiind in reincarnarea prezenta, printr-o coincidenta profitabila, specialista ce furnizeaza informatii riguroase  anchetatorului. La FBI, intra in scena si producatorii: Cornelia Palos si Adrian Popovici. Lovitura de teatru ratata pentru ca celor doi ambitiosi temerari le-a lipsit umorul. Ingredientul de baza, care le-ar fi putut salva intreprinderea hazardata. S-a trecut astfel pe langa un succes, posibil dat fiind profesionalismul majoritatii cinestilor de pe generic (Stefan Antonescu, Nita Chivulescu, Anusavan Salamanian si, nu in ultimul rand, Marian Stanciu). Ca sa nu mai vorbim de distributie, stabilita intr-o armonioasa corelatie, neexploatata si total umbrita de dublaj. Cuplul investigator Mihaela si Vlad Radescu  putea aspira la o performanta antologica daca actorilor li s-ar fi sugerat o eventuala complicitate cu propria imagine. La fel, Lamia Beligan si Andra Negulescu, frumuseti stranii, bine puse in valoare portretistic si cu o amuzanta incaierare, meritau o mai atenta implicare in duplicitate. Piesa de rezistenta o constituie, evident, tandemul Marius Bodochi – Adrian Pintea, vedete autohtone competitive, dar al caror talent si farmec nu poate fi suficient. Chit ca cel dintai beneficiaza si de sustinerea din off a vocii lui Marcel Iures (de exemplara virtuozitate), iar cel de al doilea de experienta productiilor internationale pe aceeasi tema (turnate in Romania postdecembrista). Stinghera desi etalata cu dezinvoltura, prestatia lui Gabriel Andronache a fost rasplatita la premiera cu aplauze, la o replica rostita din varf de teapa. Moment plasat la ingemanarea ridicolului cu hazul de necaz…

Vlad nemuritorul /  Dracula – The Impaler, Romania 2002. Regia: Adrian Popovici. Cu: Marius Bodochi, Adrian Pintea, Andra Negulescu, Vlad Radescu, Gabriel Andronache, Lamia Beligan, Mihaela Radescu. Produs de: Artis Film Romania. Data premierei: 22 noiembrie.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar