Vladimir Putin, candidat la propria-i succesiune

Decizia presedintelui rus, Vladimir Putin, de a candida la alegerile legislative din decembrie in vederea obtinerii functiei de premier a starnit multe reactii negative din partea presei ruse. Presedintele rus a declarat luni ca speculatiile potrivit carora ar putea conduce un viitor Guvern in calitate de premier sunt “realiste”, lucru care a alimentat speculatiile de presa. Actualmente, presedintele Federatiei Ruse este cel mai puternic om in stat, dar analistii cred ca, dupa ce va deveni premier, Putin va avea destula forta sa modifice Constitutia astfel incat seful guvernului si nu presedintele sa aiba principalele atributii in stat. Astfel, practic, Putin va fi candidat la propria-i succesiune, in vreme ce presedintele viitor va avea puteri ornamentale. Presa britanica a comentat si ea decizia lui Putin de a candida la alegerile parlamentare ca pe o modalitate de a pastra puterea. Cotidianul Financial Times apreciaza ca initiativa lui Putin ar putea presupune o promovare a democratiei parlamentare in Rusia, prin reducerea prerogativelor viitorului presedinte si consolidarea rolului premierului. Potrivit aceluiasi cotidian, intrarea lui Putin pe listele partidului Rusia Unita ar putea sa sporeasca brusc cota de popularitate a formatiunii, care poate urca de la 50 de procente la peste 66% in preferintele electoratului. Astfel, Putin ar fi sustinut in Legislativ de o formatiune care poate schimba singura Constitutia tarii. Daily Telegraph scrie, sub titlul “Democratia il deranjeaza pe Putin”, ca liderul rus va sprijini fara indoiala un presedinte-marioneta si va continua sa isi exercite, in calitate de premier, aceeasi autoritate. Reactiile de pe plan international au fost retinute. Condoleezza Rice, secretarul de stat al SUA, a declarat ca Washingonul este ingrijorat de concentrarea de putere care are loc in Rusia. Bruxellesul a privit decizia lui Putin de a candida la parlamentare ca pe o chestiune ce tine de problemele interne ale Rusiei.