Votul uninominal: cum va arata Parlamentul dupa alegeri?

Ambele aspecte sunt la fel de serioase pentru partide. De modul de impartire a colegiilor depinde supravietuirea politica sau ponderea parlamentara a partidelor, iar de repartizarea candidatilor pe colegii depinde viitorul celor care se inscriu in cursa.
Pentru prima data alegerile de anul acesta se vor desfasura in colegii uninominale (votul uninominal), iar acest lucru va schimba multe.
Comisia de Cod electoral s-a intrunit ieri pentru a incepe discutiile pe marginea impartirii colegiilor.
Votul la alegeri va fi in felul urmator: in cadrul circumscriptiilor electorale (judetele) vor fi decupate circumscriptii uninominale (tot atatea cat numarul de mandate la care are dreptul un judet). Fiecare partid are dreptul sa inscrie in colegiu un singur candidat. Candidatul care castiga 50% din voturi castiga mandatul. In circumscriptiile in care niciun candidat nu are 50% din voturi, voturile se aduna la nivel de circumscriptie si se impart partidelor proportional cu voturile obtinute.
Intrucat colegiile sunt mai mici decat traditionalele circumscriptii (judetele) in care partidele inscriau liste de candidati, iar candidatii sunt “palpabili”, nu abstracti precum o lista de partid, comportamentul alegatorului s-ar putea schimba – am putea avea in Parlament oameni cu notorietate intr-o localitate – medici, profesori -, desi analistii cred in continuare ca votul va fi unul inca politic.
Daca lucrurile sunt asa, atunci depinde enorm modul de impartire a colegiilor uninominale. “Se vor lupta si pentru un sat, pentru ca de acel sat poate depinde un mandat”, spune analistul Stelian Tanase. Nu schimba acest tip de vot si comportamentul electoral al candidatului?
“Nu sunt studii in acest sens, cu atat mai mult cu cat la noi se intampla pentru prima data”, spune Tanase.
“Votul politic va fi in proportie de 80-90% politic. Cred ca in zonele in care au castigat la locale primari dintr-un partid, trendul va fi mentinut si in colegiile uninominale”, spune sociologul Marius Pieleanu. Asadar, daca un candidat stie ca el sau partidul lui au notorietate intr-un sat ori intr-un cartier se vor lupta sa-l obtina pentru colegiul in care candideaza. Probleme la impartirea colegiilor vor avea, spune Tanase, UDMR, PRM si PNG, partide regionale pe care teoretic poti sa le elimini, fragmentand circumscriptia in care au notorietate.
Cum vor vota totusi oamenii? “In opinia mea, oamenii prefera un nume si o persoana pentru securitatea personala. Daca stiu ca am ales un senator, vreau sa se intample ceva cu problemele mele. Daca nu mi le rezolva, merg si il iau de gat, pentru ca il cunosc”, spune Tanase.
In privinta modului in care se va vota el crede ca la sate votul va fi un troc. “In zonele rurale se va cumpara voturi pe ruptele. La orase va conta notorietatea”, adica oamenii ii vor alege pe aceia pe care i-au vazut la televizor, indiferent cat de buni sau rai sunt.
Dar, adauga el, este foarte important si unde candidezi.
“Ludovic Orban sau Bogdan Olteanu au anuntat ca vor candida la Bucuresti. Dar in ce circumscriptie, in cea de la Gara Nordului (unde PNL este mai bine reprezentat – n.n.) sau in cea din Ferantari (fieful PSD – n.n.)?”, se intreaba retoric Tanase. Poate pierde Ion Iliescu mandatul?
“Este posibil si in cazul lui si a altora. Depinde unde candideaza”, mai spune Tanase.
El adauga ca partidele isi disputa in judete colegiile cu harta de la locale in mana pentru ca nu cumva zonele care le sunt favorabile sa fie fragmentate si astfel sa piarda.
Presedintele Comisiei de Cod Electoral, liberalul Mihai Voicu, spune ca vor fi luate in discutie propunerile judetelor in ordinea in care ele vor ajunge la Comisie. Termenul pentru incheierea procesului expira la 20 iulie.

Capsunarii, reprezentati de un senator si doi deputati
Comisia de Cod electoral a decis ca romanii din strainatate vor fi reprezentati in Parlament de doi deputati si un senator, alti doi deputati si un senator urmand sa reprezinte celelalte zone ale lumii. Norma de reprezentare la aceste alegeri este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000. In Europa sunt imprastiati aproape 2 milioane de romani si, strict teoretic, un deputat ar putea fi ales in diaspora chiar cu un milion de voturi. In strainatate prezenta la vot este de obicei extrem de slaba.