YouTube Symphony Orchestra, marea improvizație

Aventura a început în luna martie a anului trecut, când, pe site-ul celei mai mari comunități distribuire a videoclipurilor din întreaga lume, YouTube, a apărut anunțul de constituire a unei orchestre, YTSO, care urma să pășească din virtual în real cu prilejul unui concert extraordinar organizat la Sydney. Originala inițiativă are ca scop declarat nu doar reunirea unor muzicieni din toate zările, ci și, mai ales, reconcilierea internauților de pretutindeni cu genul clasic.

Provocarea era adresată profesioniștilor și talentaților în materie de muzică de pe tot globul, aceștia urmând să-și depună candidaturile până în luna noiembrie 2010. Solicitările de înscriere, sosite din 46 de țări, au început să curgă. Fiecare aspirant a pregătit un filmuleț de trei minute, în care interpreta un pasaj solistic la alegere sau o improvizație pe o temă dată de compozitorul Mason Bates.

La sfârșitul lui noiembrie 2010, un juriu de experți, constituit din muzicieni de la London Symphony Orchestra, Filarmonica din Berlin și Orchestra Simfonică din Sydney, s-a reunit spre a opera o primă selecție a acestor secvențe video. Din cele câteva mii de postări, au fost reținuți pentru finală, ca în filmul cu eroii spartani, doar 300. Aceștia au fost decimați, preț de o săptămână, de votul nemilos (și, vai, inevitabil diletant) al internauților. Cei cernuți online au primit aprobarea cu adevărat finală a dirijorului Michael Tilson Thomas, adică prestigioasa baghetă care va dirija pe 20 martie, după o săptămână de repetiții, concertul de la Sydney.

Candidații rămași după ultima selecție au fost 101, ca în filmul despre dalmațieni. Cu vârste cuprinse între 14 și 49 de ani, provenind din circa 30 de țări, ei au cântat, pe clipul de promovare, la tot soiul de instrumente, de la cele clasice, la cele mai bizare sau neașteptate (în contextul unei partituri clasice), cum ar fi guzheng-ul chinez, chitara electrică sau chiar… vuvuzela. Și se vor dezlănțui simfonic, într-un film cu și despre ei înșiși, care va avea, probabil, milioane de accesări pe net.

Ce-are bombeul cu Coloseul?

După marea restaurare din 1990, Coloseumul din Roma (intrat în rândul celor “7 noi minuni ale lumii”, alături de orașul Petra din Iordania, Marele Zid Chinezesc, Taj Mahal, Machu Picchu, Chichen Itza și de statuia lui Iisus din Rio) se pregătește pentru o nouă operațiune de cosmetizare generală, ca urmare a deteriorărilor produse în ultimele două decenii de afluența de public (circa 5 milioane de vizitatori anual).

Gigantica operațiune de restaurare a celei mai ample și mai geniale, inginerește și arhitectural vorbind, incinte de “entertainment” a Imperiului Roman va fi posibilă grație sponsorizării provenite de la negustorul de pantofi de lux Tod’s, care va achita integral nota de plată (adică, se pare, potrivit calculelor preliminare, 25 de milioane de euro, din care o treime vor fi deduși pe cale fiscală). Miliardarul Diego della Valle (foto 2), președintele și fondatorul societății Tod’s, a declarat, spre liniștirea turiștilor, dar și a megieșilor romani: “Nu veți vedea niciun poster uriaș cu pantofii mei agățat de monument”. Omul este mândru de ceea ce urmează să facă și susține că: “Întreprinderi precum cea pe care o conduc, care au mii de angajați, trebuie să devină ambasadoarele conceptului Made in Italy. Trebuie să dea un semnal puternic întregii țări!”

Acordul între pantofarul de lux și Ministerul Bunurilor Culturale a fost semnat la sfârșitul lunii ianuarie, urmând ca, la începutul lunii martie, să fie lansate licitațiile pentru lucrări. Operațiunea va presupune patru tipuri de acțiuni, derulate simultan timp de 36 de luni: restaurarea hipogeului (11 milioane de euro), adică vasta structură subterană a Coloseumului; introducerea unui nou sistem de iluminare; refacerea grilajelor care înconjoară monumentul; și, mai ales, construirea unui centru de servicii turistice (case de bilete, librărie și magazin de suveniruri, toalete etc.) plasat în exteriorul teatrului (ca să nu interfereze cu estetica sitului), în preajma Arcului lui Constantin, și care va măsura 2.500 de mp.