Zei pedepsitori și zei salvatori/ de Elisabeta Lăsconi

Al Doilea Război Mondial are încă episoade prea puțin cunoscute, ele au zguduit orașe, ținuturi și familii, au răvășit viețile oamenilor. Memoria celor ce le-au trăit, documentele tăcute stau mărturie, semn totuși că ororile trecutului nu pot fi uitate, că mai devreme sau mai târziu ele ies la lumină. Asemenea episoade din confruntarea americano-japoneză după Pearl Harbor se regăsesc în romanul Zeii pedepselor cerești de Jennifer Cody Epstein: Tokyo bombardat organizat și eficient de aviația americană se transformă într-un oraș în ruine, iar Manciuria sub ocupație japoneză trăiește atrocități și violențe greu de imaginat.

Scriitoarea americană cunoaște foarte bine Extremul Orient, ca studentă și profesoară a trăit cinci ani în Japonia, la Tokyo și Kyoto, apoi la Hong Kong și Bangkok, după licența în studii asiatice, colaborări la presa americană (The Wall Street, Chicago Tribune) și cu profil oriental (The Asian Wall Street Journal, The Nation – Thailanda) ca jurnalistă. Jennifer Cody Epstein ridică vălul care acoperea de multe decenii aceste episoade, ca să arate că odată pornit tăvălugul războiului toți sunt vinovați, că diferențele dintre Orient și Occident se accentuează exploziv în asemenea perioade.

Destinele a trei familii se intersectează în acțiune: o familie americană, care are în centru povestea pilotului Cameron Richards, o familie japoneză, Kobayashi, familia arhitectului Anton Reynolds. Toate cele trei familii ajung prin membrii ei să intre în relații cu străinii. Și relațiile se complică prin atracții amoroase ori colaborări și prietenii, tendințele de a pătrunde în lumea celuilalt sunt dificile, fiindcă înțelegerea tot la suprafață rămâne și naște frustrări și angoase, dificultăți de adaptare la societatea nouă, diferită de cea proprie sau de reintegrare în propria lume. 

Așa se întâmplă lucrurile cu Hanna Kobayashi, trimisă în Anglia de părinți, cu scopul unei bune educații europene care să-i ofere comunicarea în trei limbi. Alienarea trăită în adolescență o va marca pentru  toată viața, căci va rămâne plasată între lumi, prea exotică pentru europeni și americani, prea apropiată de stilul femeii occidentale emancipate pentru japonezi. Hanna aparține unei familii vechi, având drept strămoș un samurai, totuși aventurile ei amoroase îi închid calea unei căsătorii onorabile, ea acceptă căsătoria cu un constructor, Kobayashi, la origine un dulgher priceput, căsătorie dublată de un șir de aventuri adulterine.

Arhitectul Anton Reynolds este colaboratorul celebrului Frank Wright, cu care vine în Japonia. Aici însă trăiește revelația arhitecturii și a civilizației japoneze, se detașează de mentorul său și lucrează pe cont propriu pentru a construi hoteluri și ambasade. Colaborează cu Kobayashi, iar întâlnirea celor două familii este una decisivă: fiul lui, Billy, face prima oară fotografii cu aparatul dăruit de mama lui, o fotografiază și pe Hanna Kobayashi, o vede pe fiica lor Yoshi care are abia câțiva anișori, Anthony Reynolds este atras și el de Hanna, de aici va începe o relație amoroasă pătimașă.

Cameron Richards ajunge pe cerul Japoniei în 1942, cu escadrila de avioane care urma să bombardeze Tokyo, avionul lui este doborât, iar pilotul prins și executat nemilos prin decapitare cu sabia de către un militar japonez. Mai târziu, fratele său Mike alege să lucreze în contrainformații și ajunge în Japonia în căutarea fratelui dat dispărut. Cameron Richards lasă în urmă o soție și un fiu, părinți care ca oricare dintre americanii vremii îi urau pe japonezi. Există două obiecte care fac legături misterioase între cele trei familii: inelul dat de Lacy soțului ei ca să se întoarcă teafăr, fotografiile făcute de Billy copil.

Romanul este construit prin salturi în timp, iar scriitoarea alternează scenele pașnice și cele violente – bombardarea orașului Tokio trăită de piloții americani și apoi perspectiva celor bombardați. Yoshi Kobayashi trece prin experiența cumplită și vede transformată parcă în realitate o pictură veche dintr-un templu, numită Pergamentul din iad: „Intitulată Zeii pedepselor cerești, înfățișa un demon uriaș ce scuipa foc, devorând mădular cu mădular ființe mărunte, înconjurat de și mai multe flăcări și siluete care se clătinau cuprinse și ele de foc.”

Yoshi străbate și alt soi de infern, al întrebărilor legate de misiunea tatălui ei trimis în Manciuria, apoi infernul unei căsătorii în care bărbatul rămâne prizonierul trecutului… ea este personajul care, într-un fel, leagă destinele celor trei familii, cu jocurile ei de copil se deschide romanul și se încheie cu regăsirea acelui timp fericit prin fotografii. Reîntâlnirea ei cu Billy Reynolds, care-i schimbă viața complet, ține de miracolele țesute probabil de alți zei, ai salvărilor cerești.

Jennifer Cody Epstein, Zeii pedepselor cerești, traducere din limba engleză de Anca Dan și Sînziana Dragoș, Editura Humanitas fiction, 2015, 380 pag.