Zizi in tranzitie (59). Aventura lui Caine

La mijlocul anilor ’90, in revista Zig-zag aparea primul serial umoristic din presa romaneasca postdecembrista. Dupa un deceniu si jumatate, am constatat ca a ramas atat de afurisit de actual, incat am decis sa-l republicam.

Rezumatul episoadelor precedente: Bietul Caine se ratacise si acum era complet dezorientat. Ar fi dat el un comunicat, ceva, prin care sa declare ca se distanteaza de latraturile altor patrupede, dar era constient ca in felul asta s-ar fi distantat si de mancare.

In agitatul Lilehammer se putea pierde cu usurinta si petrolierul lui J.R., d-apai un catel. Caine ramasese la un moment dat in urma stapanilor pentru ca fusese fascinat de urmatorul spectacol: pe gheata unui lac, o multime de fetite in fuste scurte si de baietei inarmati cu camere video si rangi metalice se jucau “De-a Nancy Kerrigan”, spre disperarea parintilor care, de pe mal, nu indrazneau sa se avante in ringul de trosneala din cauza ca stratul de gheata era mai subtire decat un Protocol de guvernare.

Cand se hotari sa plece, era prea tarziu: Zizi si Luminita disparusera in puhoiul de oameni care se agitau atat de tare incat, pana la urma, seful serviciului norvegian de spionaj fu obligat sa se suie pe trambulina mare si sa le vorbeasca printr-o portavoce. Din nefericire, gesticula si el asa de mult ca, fara sa si-o fi dorit vreodata, porni brusc pe tobogan! Datorita vantului favorabil, saltul il purta pana intr-o padurice de pini, spre totala deruta a agentilor KGB, CIA si Mossad, care se aflau la fata locului sub forma de concurenti, oameni de ordine si oameni de zapada.

Speriat, Caine isi ascuti mirosul si, prinzand o unda de parfum de oase, demara in directia respectiva, nimerind la cantina rezervata sportivilor din tarile ex-comuniste. Aici, atmosfera era vesela: tocmai se hotarase o greva generala, cu blocarea partiilor si sistarea aprovizionarii cu zapada. Harsait in nenumarate lupte de strada, Caine intelese imediat despre ce era vorba: oamenii erau revoltati de titlul unui serial care (in urma intelegerii de la Malta) rula in intregul fost lagar, cu scopuri evident educative. Un solid amator ucrainean de curling tocmai ii racnea unei plapande peste-Prut-moldovence (care, dupa pozitia ciudata a gatului, parea sa fie saniutista):

– Mama lor de capitalisti, cica si bogatii plang! Ei, uite ca io nu plec de aici pana nu vad asta cu ochii mei!

Ochii lui, insa, aveau sa vada cu totul altceva…

(Aveti rabdare, ca va urma)

tczarojanu@yahoo.com