Zvonistica ataca si Banca ?iriac

Presedintele Bancii ?iriac, Anthony Van der Heijden, a lansat, la sfarsitul saptamanii trecute, un apel fara precedent pe piata bancara, cerand Bancii Nationale, guvernului si intregii societati romanesti sa isi asume responsabilitatea pentru “prevenirea distrugerii sistemului bancar acum, cat mai este posibil”.

Apelul, transmis presei sambata dupa-amiaza, apare in urma unor zvonuri, potrivit carora banca ar avea probleme.

Analistii politici nu exclud posibilitatea ca aceste zvonuri sa fie legate de alegerile de duminica viitoare, turbulentele din sistemul bancar fiind de natura sa-i puna intr-o situatie dificila pe unii dintre candidatii la Presedintie, in special pe Mugur Isarescu (fost guvernator al BNR si actual premier) si pe Theodor Stolojan (fost premier).

Piata financiara este extrem de agitata in ultimul timp in urma problemelor care s-au ivit in acest an – falimentele bancare, criza din luna mai, dificultatile recente de la BTR.

Analistul economic Alexandru Tasnadi, profesor la ASE, considera ca a scazut foarte mult increderea in sistemul bancar si implicit in posibilitatea de economisire, populatia fiind mult mai usor de influentat de zvonurile de pe piata.

“Este o piata extrem de nervoasa. Marea majoritate a deponentilor dintr-o banca sunt oameni cu venituri fixe si cu frica pentru bruma de bani pe care o aveau pentru zile negre.

Asa ca, la orice zvon, oricat de putin credibil ar fi acesta, devin atenti si precauti. Asa cred ca s-a intamplat si cu Banca ?iriac: cineva a lansat un zvon si acesta s-a raspandit imediat”, spune Tasnadi.

Toata agitatia inregistrata pe piata financiar bancara are impact si asupra altor institutii din sistem, nu numai asupra bancii care face tinta zvonurilor.

“Consider ca situatia prezenta este si rezultatul lipsei de responsabilitate manifestata de banci, care nu si-au unit fortele pentru a contracara raspandirea organizata a acestor zvonuri nefondate”, sustine presedintele bancii.

Banca Nationala nu a dorit sa comenteze afirmatiile presedintelui Bancii ?iriac, purtatorul de cuvant Mugur atet afirmand ca o pozitie oficiala ar putea fi comunicata in aceasta dimineata.

“Banca ?iriac reconfirma ca a inregistrat progrese considerabile in ceea ce priveste proiectele cuprinse in planul de afaceri al bancii pentru anul in curs.

De aceea nu vom accepta sub nici o forma ca zvonuri nefondate sa prejudicieze eforturile si munca noastra sustinuta”, a afirmat presedintele bancii, Anthony Van der Heijden.

Ioan Prundus, presedintele Mindbank, a afirmat ca stie de zvonurile care circula pe piata referitor la problemele cu care s-ar confrunta Banca Tiriac, dar ca nu a taiat nici o linie de lucru cu aceasta banca.

Banca a reusit de-a lungul celor aproape 10 ani de activitate sa isi construiasca o reputatie buna si un portofoliu important de clienti, atat persoane fizice cat si juridice.

“Ne asumam responsabilitatea luarii acestei pozitii pentru a ne proteja clientii impotriva acestor zvonuri si atacuri fara substanta indreptate impotriva bancii. Aceasta situatia nu mai poate fi tolerata”, a afirmat Van der Heijden.

Pentru a elimina orice suspiciune, presedintele Bancii ?iriac invita orice client sa se adreseze direct bancii pentru orice problema care il preocupa. “Banca este cea mai credibila sursa de informatii si nu zvonurile vehiculate pe la colturile de strada”, spune Van der Haijden.

Banca ?iriac a inregistrat pe primele noua luni ale anului in curs o crestere semnificativa in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent.

Profitul operational obtinut de banca este de 520 miliarde lei (excluzand profitul exceptional din operatiunile incidentale) fata de 307,3 miliarde lei la finele primelor noua luni ale anului trecut.

Activele bancii au crescut la 8.016,5 miliarde lei de la 5.874,7 miliarde lei la 30 septembrie 1999, in principal ca rezultat al devalorizarii leului. Fondurile atrase de la clienti au inregistrat o crestere de 31,8%, situandu-se la 6.542,7 miliarde lei. La finele lui septembrie 2000, fondurile proprii au atins 638,8 miliarde lei in crestere cu 36,4%.

Banca ?iriac a aplicat, de la inceputul anului, un set de masuri, pentru a deveni o institutie financiara transparenta, moderna si eficienta. Primul pas, implementarea unei noi structuri organizatorice orizontale la nivelul centralei bancii si a sucursalelor, urmata de intarirea structurii manageriale, a fost finalizat.

Evolutia pozitiva a rezultatelor financiare arata ca Planul de afaceri al Bancii ?iriac pentru anul 2000 a fost bine primit de catre banca, de catre piata si de catre clienti.

Banca ?iriac a intrat in cea de-a doua faza a planului de afaceri care consta in implementarea unui nou sistem informatic integrat, care va permite clientilor bancii o modalitate de lucru la standarde unice in mediul financiar din Romania, afirma Van der Heijden.

In 1991, omul de afaceri Ion ?iriac a format banca, aceasta fiind prima institutie bancara integral privata. La infiintarea ei au avut posibilitatea sa participe ca actionari si investitori de talie mai mica, fiind multe persoane fizice care au cumparat actiuni. In 1993 si Banca Europeana pentru Reconstrutie si Dezvoltare (BERD) a decis sa investeasca in banca, preluand un pachet semnificativ de actiuni.

Primul presedinte al bancii a fost Constantin Duna, care a venit de la Paris, de la Banca Franco-Romana. Banca a avut o evolutie buna pe piata romaneasca si s-a situat constant intre primele zece banci.

In 1997, Ion ?iriac a intrat in discutii cu banca olandeza ABN Amro pentru o asociere, dar negocierile nu s-au finalizat.

In 1998, presedinte al bancii a devenit Marian Crisan, fost presedinte al BRD. Dupa un an, pentru a reorganiza banca, omul de afaceri Ion ?iriac a decis sa-l aduca presedinte pe Anthony Van der Heijden, fostul director general al sucursalei de la Bucuresti a bancii olandeze ING Barings, unde acesta avusese rezultate remarcabile. Pentru a sustine noul plan de afaceri, Ion ?iriac a mai investit anul acesta cateva milioane de dolari in banca, grupul sau de firme detinand circa 60% din actiuni. BERD detine doar 5%, iar restul apartine altor investiori.