Banca Centrala a validat asteptarile pietei prin decizia de a reduce dobanda de politica monetara cu un sfert de punct procentual, pana la 7% pe an.
In aceste conditii miscarea bancii centrale nu a generat efecte vizibile pe pietele financiare, intrucat fusese deja luata in calcul. Cursul a oscilat la nivelurile din ziua precedenta, in timp ce pe piata monetara dobanzile au ramas la niveluri ridicate, pe fondul unui deficit de lichiditati.
“La 7%, dobanda este la un nivel adecvat. Ramane sa vedem evolutia cursului in zilele urmatoare: daca se mentin presiunile de apreciere probabil BNR va lua in calcul o interventie”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank.
Pe de alta parte, Dumitru noteaza disfunctionalitatile mecanismului de transmitere catre piata a mesajelor BNR. In ziua imediat urmatoare taierii de dobanda de politica monetara, pe piata dobanzile pe termen scurt au urcat usor.
“Probabil este vorba si de un management defectuos al lichiditatilor la nivelul bancilor comerciale, insa ar trebui sa existe mecanisme de injectie sau absorbtie de fonduri care sa permita reglarea pietei. In mod normal, dobanzile pe piata ar trebui sa urmeze dobanda de politica monetara”, apreciaza analistul Raiffeisen. De la sfarsitul saptamanii trecute dobanzile pe piata monetara au urcat abrupt, la niveluri de circa 15% pe an, pe fondul lipsei de lichiditati. Aparent, cerintele mari de lei ale companiilor care au avut de facut plati catre buget au luat din nou prin surprindere bancile.
Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, apreciaza ca pe fondul lipsei de lichiditati de pe piata monetara efectele deciziei de luni a bancii centrale se vor vedea numai pe termen mediu.
“Leul ramane inca atractiv, deorece se mentine un diferential de dobanda fata de euro. Totusi, pe fondul ingustarii diferentialului, leul va deveni tot mai dependent de miscarile la nivel regional, ceea ce ar putea determina o crestere a volatilitatii cursului”, spune Anghel.
El considera ca bancile vor analiza si optiunea scaderii dobanzilor platite la depozite, intrucat obtin mai putin din plasamentele la BNR. Impactul va fi atenuat de scaderea sumelor plasate la banca centrala. De altfel, Anghel se asteapta ca BNR sa reia seria de operatiuni repo, pentru injectarea de lei in piata daca se va mentine deficitul de lichiditati, insa la dobanzi adecvate noului nivel al ratei de politica monetara.
Daca actualul pas de relaxare a politicii monetare era asteptat de piata, acum analistii spun ca la urmatoarea sedinta a Consiliului BNR, pe masa va fi o proiectie mai mare de inflatie, care va descuraja noi relaxari. Calendarul de ajustare a preturilor administrate ramane inca o necunoscuta, in timp ce preturile la produsele agricole sunt asteptate sa creasca, pe fondul secetei. Anghel spune ca este greu de precizat la acest moment daca banca centrala va continua cu reducerile de dobanda. Decizia va fi luata in functie de evolutia inflatiei in lunile de vara, care este atenuata de aprecierea rapida a leului.
“Ultima decizie de politica monetara a BNR nu va avea impact asupra pretului monedei nationale. Altfel spus, nici dobanzile active sau pasive (piata monetara) nu vor fi miscate de reducerea dobanzii de politica monetara, si nici cursul de schimb euro/leu (piata valutara) nu va reveni la nivele de peste 3,20. Am putea, insa, sa observam o crestere temporara a pretului actiunilor denominate in lei (piata de capital) ca urmare a cresterii cererii pentru astfel de instrumente”, spune Florian Libocor, analistul BRD-SocGen.
La un curs sub nivelul de 3,2 lei/ euro el vede o probabilitate de 100% ca BNR sa intervina in piata valutara.
In cazul unei interventii exista o probabilitatea de 80% ca euro sa revina la 3,25-3,30 lei, pentru ca apoi sa reia tendinta de depreciere fata de leu.
“Cat priveste mentinerea ritmului de reducere a dobanzii de politica monetara, cred ca pentru o perioada va fi intrerupt”, spune Libocor, notand ca dobanda va urca probabil mai intai cu pana la jumatate de punct procentual, inainte sa fie reluata seria de reduceri.