Adoptarea măsurilor de reducere a cheltuielilor sociale este o veste bună pentru investitorii străini, însă economia are nevoie de investiții pentru a-și reveni, iar mingea rămâne tot în terenul statului, afirmă analiștii.
“Nu este suficient că au rămas aceste măsuri absolut necesare, trebuie să realizăm că este nevoie de mai mult de atât. Pentru revenirea economiei românești este nevoie de investiții. Mediul privat nu poate să își revină pentru că nu prea mai are cine să consume. Trebuie ca statul să înlocuiască o cheltuială nesănătoasă – cu salariile, cu unele sănătoase – cu investiții”, spune Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.
Vestea bună este că, pe termen foarte scurt, ar trebui să vedem o apreciere a leului, rămas deja în urma celorlalte monede din regiune, care au câștigat teren în fața euro în ultimele zile. Și costul finanțărilor ar trebui să coboare.
Leul a înregistrat ieri cel mai slab nivel din decembrie anul trecut, BNR calculând un curs de 4,2322 lei pentru un euro, cu 0,88 bani mai mult decât în ziua precedentă. În timp ce zlotul polonez și forintul maghiar au câștigat circa 3% în fața euro de la minimele anuale atinse pe 4 iunie, leul a pierdut încă 0,5% față de acel nivel. Votul Parlamentului a venit după închiderea pieței valutare locale, însă cotațiile au rămas stabile pe parcursul întregii zile în intervalul 4,23-4,2350 lei/euro, jucătorii așteptând rezultatul.
“Impactul pe termen scurt asupra economiei va fi unul negativ, însă se creează premisele unei revigorări a activității economice începând cu 2011-2012”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
El se așteaptă ca prima de risc percepută pentru România să coboare, dobânzile să scadă pe piața monetară și să dispară presiunile de depreciere a leului. Statul a plătit la începutul săptămânii un randament de 6,75% pe an pentru a plasa titluri pe șase luni, cu un sfert de punct procentual mai mult decât în mai, iar suma atrasă a fost de doar 343 de milioane de lei, respectiv o treime din volumul planificat. În aprilie-mai randamentele la titlurile de stat cu scadențe scurte coborâseră chiar sub pragul de 6% pe an.
Ionuț Dumitru spune că în cazul în care Guvernul ar fi picat, piețele financiare ar fi penalizat România. Deja prima de risc percepută pentru asigurarea obligațiunilor românești (CDS – credit default swap) urcase spre 370 de puncte de bază, nivel aproape dublu comparativ cu cel de la începutul lunii mai. Aceasta înseamnă că un investitor ar trebui să plătească 37.000 de euro pentru a se asigura împotriva riscului de neplată a obligațiunilor românești pe 5 ani în valoare de 1 mil. euro.
“Dacă Guvernul va eșua însă în implementarea măsurilor asumate de reducere a facturii sociale, probabil că vom fi forțați să creștem taxele. În plus, o creștere de taxe în condițiile în care economia este încă în recesiune va accentua contracția economică și probabil că nu va rezolva problema bugetului”, avertizează Dumitru. El consideră că problema primordială este nivelul nesustenabil al cheltuielilor sociale și ineficiența cheltuirii banilor publici, în timp ce veniturile sunt afectate de colectarea slabă și evaziunea fisicală.
Căderea Guvernului doar ar fi amânat măsurile de ajustare
Căderea Guvernului nu ar fi făcut decât să amâne aplicarea măsurilor de ajustare, în timp ce reacția investitorilor străini ar fi fost severă.
“Impactul ar fi fost negativ asupra economiei reale atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, prin afectarea investițiilor în economie”, spune Dumitru.
Nicolaie Alexandru-Chideșciuc spune că într-un asemenea scenariu ar fi apărut presiuni puternice de slăbire a leului. “Era posibil ca BNR să permită deprecierea, pentru că situația economică este una neplăcută. În condițiile în care nu s-ar lua măsuri pentru a se corecta (deficitul bugetar – n. red.), s-ar face mai mult rău prin ținerea cursului pe loc”, spune Chideșciuc.
Ce spune presa străină despre votul din Parlament
Presa internațională a relatat despre atmosfera tensionată din timpul votului de ieri din Parlament și socotește că Guvernul va avea în continuare mari probleme.
Reuters
Respingerea moțiunii cu un scor strâns (Reuters a făcut comentariul înainte de vot – n.n.) ar duce la o slăbire a capacității Guvernului de a aplica reformele și la creșterea aversiunii la risc față de economia românească.
Bloomberg
Pe fondul incertitudinilor politice, leul nu a urmat tendința de apreciere a monedelor din regiune, menținându-se pe depreciere.
Financial Times
Singurul lucru mai rău decât reducerea salariilor și a pensiilor ar fi un vid politic, dublat de noi reduceri bugetare dureroase.
Eșecul moțiunii va salva țara de o criza politică apropiată, dar nu va avea asupra economiei niciun efect pozitiv pe termen scurt.
The Economist
Mii de persoane au format marți un lanț uman în zona Parlamentului în pofida temperaturilor de 37 de grade Celsius. (…) Protestele ar urma să continue în această vară. Ceea ce îi unește pe protestatari este faptul că cei cu venituri mici par să plătească prețul pentru ineficiența notorie și corupția din cadrul Guvernului. Emil Boc le-a cerut miniștrilor săi să scadă cu 25% posturile și salariile din instituții. Dar este nevoie de mult mai mult pentru a schimba o cultură a nepotismului, clientelismului și a scandalurilor privind licitațiile publice. Cu o perspectivă de refacere economică lentă, temperatura de pe străzi s-ar putea menține periculos de ridicată până când cei care au câștigat atât de mult în ultimii ani vor fi văzuți făcând și ei sacrificii.