Bomba șomajului din Grecia a fost detonată. După o încetinire înșelătoare a numărului de șomeri începând de vara trecută, creșterea numărului de locuri de muncă eliminate de companii este șocantă chiar și pentru cei care cred că măsurile de austeritate și contracția monetară sunt rețeta sigură pentru ruina economică, scrie The Telegraph.
Numai în noiembrie 126.000 de greci și-au pierdut locurile de muncă într-o țară cu 11 milioane de locuitori, iar șomajul a crescut de la 18,2% la 20,9%.
Situația nu s-a transformat încă într-o criză socială. Grecii primesc ajutor de șomaj în medie timp de 30 de săptămâni, valoarea beneficiilor fiind plafonate de 454 de euro pe lună, conform profesorului Manos Matsaganis de la Universitatea din Atena. O parte din funcționarii din sectorul public vor fi trecuți într-o rezervă de forță de muncă unde vor primi jumătate sau o treime din salariul actual.
După ce susținerea statului se termină, grecii sunt pe cont propriu, iar atunci efectele austerității vor deveni evidente. Acesta este motivul pentru care Patriarhul Ieronim al II-lea a avertizat într-o scrisoare către primul-ministru că administrarea în continuare de doze ale aceluiași “medicament ucigător” devine periculoasă.
“Vocile celor disperați, vocile grecilor au fost ingorate continuu. Teama lasă locul furiei, iar riscul unei explozii sociale nu mai poate fi ignorat de cei care dau ordine și de cei care le execută cu ajutorul rețelelor mortale”, scrie Patriarhul.
Cele 18 condiții puse de Europa pentru a da bani Greciei
Dimitra Noussi, care conduce două adăposturi pentru oameni fără adăpost și o cantină în Atena spune că problemele vin atunci când oamenii nu au de lucru timp de 5-6 luni și nu își mai pot plăti chiria. Majoritatea se bazează pe rude, dar situația este atât de gravă încât acest tip de întrajutorare nu funcționează tot timpul.
“Mi-e teamă că vom avea o situație tot mai gravă. Brusc am început să vedem oameni la 50 de ani venind la noi și chiar și familii cu copii. Se simt umiliți și disperați. Nu credeam că voi vedea așa ceva în țara mea”, spune Noussi.
Pe acest fundal UE și FMI vin și cer reducerea numărului de funcționari publici cu 150.000 în următorii trei ani. Planul Marshall al UE de reconstrucție a Greciei promis în iunie anul trecut nu a fost pus în practică.
Statul grec are datorii de 7 miliarde de euro către companii, producția sectorului industrial a scăzut cu 15,5% în decembrie, iar alte 50.000 de firme mici sunt așteptate să intre în faliment până în iulie. Se estimează că economia se va contracta cu încă 7% anul acesta.
Nu sunt șanse ca sectorul privat să ia locul statului și să creeze locuri de muncă în viitorul apropiat, chiar dacă premierul Lucas Papademos ajunge la un acord cu ministrul german de finanțe Wolfgang Schauble și evită un faliment în martie. Șomajul va continua să crească.
Cel mai nou best-seller din Grecia este traducerea cărții lui Heinrich Winkler “Weimar 1918-1933: Istoria primei democrații germane” care povestește cum Germania îndatorată a urmat politici sub un sistem monetar legat de aur, pe care Grecia le urmărește acum în cadrul uniunii monetare europene, cu aceleași rezultate. Punctul culminant al cărții este momentul în care naziștii și comuniștii au câștigat jumătate din locurile din Parlament după alegerile din iulie 1932.
Totuși, aceste paralele nu sunt exacte. Partidele radicale Syriza și Noua Democrație nu sunt atât de radicale. Dar ascensiunea lor pun cu siguranță în pericol ordinea actuală. “Dacă vom avea un guvern de stânga îi vom cere politicos Troicii să părăsească țara și va trebui să discutăm despre o întoarcere ordonată la drahmă”, a spus Theodoros, Dritsas, parlamentar al Syriza.
Premierul Papademos avertizează că un default și o ieșire din zona euro ar duce la “haos economic”. Dar acest haos nu are loc chiar acum? Nicio bancă elenă nu a mai putut emite o scrisoare de credit acceptată undeva în lume din noiembrie încoace. Marile companii grecești trebuie să își mute sediile în Bulgaria pentru a putea face tranzacții de bază.
Grecia suferă deja de efectele negative ale unei eventuale ieșiri din zona euro, dar nu se poate bucura de beneficiile unei astfel de măsuri așa că ar putea ceda presiunii, ar putea impune controale asupra fluxurilor de capital și să creeze un nou sistem bancar (așa cum a făcut Irlanda). Un astfel de eveniment ar debloca economiile de 60 de miliarde de euro ținute acum în aur, dolari, titluri germane de stat sau care sunt puși la saltea.
“Grecia, prima colonie a zonei euro”, descrierea făcută de un editorialist al Financial Times
Investitorii străini ar putea reveni în Grecia o dată ce rata de schimb va fi conformă cu realitatea, la circa 7 yuani chinezești.
Anlegos Tsakanakis de la think tank-ul IOVE este exasperat de acest mod de gândire. “Dacă îți ia foc bucătăria și sari pe geam de la etajul trei ai putea avea noroc. Dar nu este mai normal să încerci să stingi focul?”, spune el.
Tsakanakis spune că Grecia a înregistrat o scădere a costurilor cu forța de muncă de 15% de la începutul crizei, ceea ce reduce decalajul de competitivitate din interiorul zonei euro. În Grecia are loc o reformă prin care mediul de business să devină mai competitiv așa că să lăsăm procesul să continue și să vedem ce se întâmplă într-un an de acum încolo. “Multe se pot schimba în tot acest timp. Poate Germania va părăsi zona euro”, mai spune Tsakanakis.
Într-un final, alegerea nu ține de un calcul economic. Pentru o țară balcanică poziționată lângă eternii rivali otomani, ancora europeană are o importanță semnificativă. “Noi grecii avem un suflet european și unul oriental și întotdeauna a existat o tensiune între ele”, spune profesorul Matsaganis. “Dacă ne vor scoate din zona euro va fi o lovitură decisivă pentru implicarea noastră în proiectul european. Probabil Grecia nu va mai putea fi parte a Europei în timpul vieții mele sau chiar a copiilor mei”.
Judecând însă după starea în care se află creditorii țării, probabil decizia nu le va aparține grecilor.