Sectorul public bolnav de ineficiență cronică, corupția persistentă și sindicatele arțăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanțare externă cu UE și FMI, de 110 miliarde euro, promițând în schimb măsuri dure de austeritate și reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters.
Deficitul însă crește în loc să scadă, ridicat și de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-și piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă.
Populația, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.
“Am pierdut un an și jumătate. Este clar că guvernul va rata țintele fiscale și că nu poate impune noi măsuri. Este un eșec complet”, comentează Costas panagopoulos, șeful companiei grecești de sondare a opiniei publice ALCO.
Premierul George Papandreou va susține în acest weekend un discurs despre politica economică, analiștii anticipând că măsurile și reformele care ar putea fi anunțate de acesta nu vor încuraja pe nimeni.
“Nu mă aștept la nimic din partea discursului lui Panandreou. Pentru a evita falimentul este nevoie de o baghetă fermecată care să repare ceea ce nu a fost rezolvat în ultimii doi ani”, a arătat Papangopoulos.
Partenerii europeni ar putea ajunge la un compromis pe termen scurt, pentru a acorda guvernului elen următoarea tranșă din ajutorul extern și a evita un faliment națioanl care ar da o lovitură fără precedent monedei euro.
Însă Germania, principalul finanțator al programelor de “salvare” a Greciei, a arătat joi fără niciun dubiu că Atena trebuie să îndeplinească toate condițiile la care s-a angajat pentru a rămâne în zona euro.
Analiștii consideră că intrarea Greciei în incapacitate de plată (default) sau ieșirea țării din zona euro într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat au devenit riscuri reale, în lipsa “unui ocean de reforme”. Atena neagă vehement aceste scenarii.
Papandreou a câștigat alegerile din 2009 cu promisiuni privind taxele și cheltuielile publice, însă pare că a lăsat toate chestiunile de ordin economic în sarcina noului ministru al Finanțelor, Evangelos Venizelos, care încearcă să prindă din urmă acordurile externe după un an și jumătate de delăsare pe probleme diverse, de la colectarea impozitelor la privatizări.
Venizelos trebuie de asemenea să disciplineze parlamentarii socialiști și să negocieze cu UE, FMI, BCE și partenerii din zona euro pentru a obține al doilea pachet de ajutor, de 109 miliarde euro, împiedicat de solicitările venite din partea unor state, în frunte cu Finlanda, ca Grecia să pună active drept colateral în schimbul împrumuturilor de urgență.
“În loc de un antrenor, avem un arbitru. Papandreou i-a pus totul în cârcă lui Venizelos, În timpul negocierilor dezastruoase de la Atena cu inspectorii UE și FMI, premierul se afla la Paris la o conferință pe tema situației din Libia”, a arătat un economist.
Guvernul a decis în această săptămână, într-o ședință descrisă de surse participante drept “dramatică”, să “dubleze eforturile” pentru a implementa o lungă listă de măsuri.
Discuțiile cu misiunea internațională au fost întrerupte săptămâna trecută timp de zece zile, după ce inspectorii au constatat că Grecia nu va îndeplini țintele privind deficitul bugetar pentru acest an și au cerut guvernului măsuri urgente pentru a se încadra în plafon.
Analiștii au arătat însă că majoritatea opțiunilor reprezintă măsuri care au fost anunțate anterior, însă au fost împiedicate de rezistență chiar din partea parlamentarilor puterii.
Experții consideră că “rezistența internă” la schimbare a fost și este blestemul Greciei. Un sector public clientelar, conservat timp de câteva zeci de ani de mai multe guverne, și sindicatele răsfățate de politicieni au luptat cu toate armele împotriva reformelor.
“Cu câteva excepții, guvernele nu au crezut niciodată în nevoia de reformă. S-au jucat de-a v-ați ascunselea cu troika (poreclă dată grupului FMI, UE și BCE – n.r.), subminând, întârziind și de multe ori păcălind partenerii internaționali. Pentru prima dată, mă tem că cei care spun că trebuie să ne prăbușim pentru a ne schimba vor avea în final dreptate”, scrie într-un editorial redactorul șef al ziarului elen Kathimerini, Alexis Papahelas.
Negocierile cu creditorii internaționali s-au împiedicat de divergențe privind reformele și marja cu care vor fi depășite țintele fiscale asumate de Grecia. Guvernul dă vina pe corecția economică mai dură decât s-a estimat, în timp ce inspectorii instituțiilor financiare internaționale consideră că recesiunea este numai o parte a problemei și vor de urgență schimbări rapide.
Alegerile anticipate, considerate un scenariu dezastruos pentru o țară care trece prin cea mai gravă criză de la cel de-Al Doilea Război Mondial, sunt considerate de unii analiști o posibilă soluție, pe măsură ce principalul partid de opoziție, Noua Democrație, câștigă teren pe o doctrină conservatoare.
Următoarea rundă de alegeri generale ar trebui să aibă loc în toamna anului 2013.