Piața de FM din România este la 1,6% din PIB, față de 4% în Vest – diferența ar însemna miliarde de euro fiscalizate corect
♦ PROLOGIC FM: peste 800 de angajați, echipe proprii, peste 1.600 de locații
♦ Robotica poate reduce consumul de substanțe chimice și apă cu 60–80%
♦ Silver EcoVadis 2025 – top 15% companii evaluate global
Piața de birouri din București se repoziționează pe măsură ce chiriile prime ating 22 de euro/mp, iar gradul de ocupare se apropie de 100% în clădirile bine conectate la transportul public. La conferința ZF Tendințe în piața de birouri și construcții, Andreea Matei, CEO & Founder al PROLOGIC FM, a explicat de ce facility management-ul nu mai poate fi tratat ca un cost de suport, ci ca un parteneriat strategic care protejează investiția, susține retenția angajaților și aliniază operațiunea la standarde ESG.
1. Piața de FM din România este la 1,6% din PIB, față de 4% în Vest. Ce trebuie să se întâmple în următorii cinci ani pentru ca România să se apropie de standardul vest-european?
Diferența dintre România și Vestul Europei nu este doar una de dezvoltare — este și una de structură a pieței. Și cred că aici trebuie să fim foarte onești.
România are un PIB de aproximativ 350 de miliarde de euro. La nivelul actual de 1,6%, vorbim despre o piață de facility management semnificativ subdimensionată față de potențialul real. Dacă am ajunge la 4%, ca în Europa de Vest, diferența nu ar fi deloc neglijabilă, ar însemna miliarde de euro suplimentare în economie, fiscalizate corect și reintegrate în circuitul economic.
De ce nu se întâmplă asta? Pentru că piața nu este încă pe deplin așezată. Există în continuare un segment de operatori care nu funcționează după reguli reale de business și pe care, din păcate piața, nu îi penalizează. Fără structuri solide, fără politici interne, fără standarde de calitate, fără responsabilitate socială sau ESG, și uneori cu practici discutabile. Nu aș numi asta neapărat concurență, aș numi-o o zonă nereglementată, insuficient profesionalizată a pieței.
Această zonă generează o denaturare majoră de preț. Serviciile sunt subevaluate, standardele sunt coborâte artificial, iar companiile serioase, locale sau multinaționale, ajung să opereze la limite de profitabilitate greu de susținut. Uneori chiar sub costul real, doar pentru a rămâne competitive.
Impactul nu este doar asupra industriei, este unul direct asupra economiei: venituri bugetare mai mici, fiscalizare incompletă, investiții limitate în tehnologie și oameni.
Într-o piață care ar funcționa complet după reguli clare — fiscale, operaționale și de calitate — nivelul de 4% din PIB nu ar mai fi un obiectiv, ar fi o consecință naturală. Pe lângă această corecție structurală, mai sunt necesare câteva lucruri: ca piața să treacă de la decizia bazată pe cost la decizia bazată pe valoare, integrarea serviciilor în locul fragmentării lor și profesionalizarea continuă a operatorilor.
2. Liderul pieței a încheiat 2024 cu 29,5 milioane euro cifră de afaceri și 750 de angajați. PROLOGIC FM are peste 800 de angajați și o creștere organică ascendentă. Care sunt avantajele concrete pe care le aveți în fața altor jucători?
Dacă ne uităm doar la cifre, piața de facility management din România nu oferă întotdeauna o imagine coerentă. Vom găsi companii cu cifre similare, dar cu structuri complet diferite: unele cu un număr dublu de angajați față de altele, unele cu echipe interne solide, altele bazate în mare parte pe subcontractare. Și aici apare una dintre diferențele reale din industrie.
O parte a pieței funcționează pe un model în care controlul operațional este delegat, iar criteriul principal devine costul, dar în astfel de situații ceea ce se pierde este exact esența serviciului: consistența, calitatea și responsabilitatea asupra rezultatului final.
PROLOGIC FM a ales de la început un model diferit. Lucrăm cu echipe proprii, investim constant în instruire și menținem control direct asupra segmentului operațional, ceea ce, desigur, este o alegere mai dificilă, dar corectă pe termen lung.
Și cred că există o nuanță esențială care schimbă complet perspectiva: facility management-ul nu înseamnă doar operarea unor servicii. Înseamnă protejarea investiției clientului și, din ce în ce mai mult, susținerea mediului în care oamenii lucrează. Un spațiu corect întreținut, curat, sănătos și sustenabil are un impact direct asupra retenției angajaților beneficiarului; știm deja că într-o piață în care forța de muncă este tot mai greu de găsit, oamenii nu mai aleg doar salariul, ci și mediul în care lucrează.
Un mediu neîntreținut sau tratat superficial generează disconfort, lipsă de motivație și, în final, fluctuație de personal, iar costul real apare ulterior, prin recrutare, training și pierderea productivității. De aceea spun că facility management-ul ieftin este, de cele mai multe ori, cel mai scump.
Un serviciu corect înseamnă protejarea investițiilor inițiale, predictibilitate în bugete, reducerea costurilor de reparații și înlocuire. Dar impactul nu este doar economic, este și unul direct asupra sănătății oamenilor. Curățarea corectă a sistemelor de ventilație și a filtrelor înseamnă aer curat; o întreținere superficială înseamnă aer încărcat, bacterii și disconfort. Am trecut cu toții prin pandemie și, pentru o perioadă, am crezut că modul în care este privit facility management-ul se va schimba definitiv, dar din păcate, vedem că memoria pieței este uneori pe termen scurt.
Și totuși, există exemple care arată că lucrurile pot fi altfel. De exemplu am avut un proiect industrial în care am integrat peste 2.000 de plante în 100 de jardiniere în hale de producție. Nu a fost doar o intervenție estetică, a schimbat complet atmosfera, modul în care oamenii percep spațiul și relația lor cu locul de muncă.
Un facility management făcut corect nu este doar întreținere, poate influența cultura organizațională și un operator experimentat, dacă este ascultat, poate deveni un partener strategic în protejarea investiției, în retenția angajaților, în optimizarea costurilor pe termen lung.
3. V-ați poziționat constant pe servicii premium și ați refuzat competiția exclusiv pe preț. Cum se traduce acest principiu într-o licitație unde, alături de PROLOGIC FM, intră și o multinațională cu apetit pentru cotă de piață?
Poziționarea pe servicii premium nu este dificilă în sine, dificultatea apare în contextul actual al modului în care se desfășoară licitațiile.
Vedem din ce în ce mai des un fenomen care, din punctul meu de vedere, afectează calitatea deciziilor: viteza. Licitațiile au devenit extrem de rapide, uneori cu termene de două-cinci zile pentru proiecte de anvergură. În acel interval nu ai timp real să analizezi locația, să înțelegi nevoile operaționale, să construiești o strategie coerentă. În paralel, întâlnim frecvent caiete de sarcini incomplete sau incoerente, construite ca simple adaptări ale unor modele deja existente, fără o viziune clară asupra obiectivului final. În astfel de condiții, discuția despre valoare devine dificilă, pentru că nu există un cadru în care această valoare să fie evaluată.
Acum 20 de ani, lucrurile se construiau diferit. Exista interacțiune directă, exista timp pentru analiză, exista dialog. Astăzi, viteza a înlocuit, în multe cazuri, profunzimea. De aceea, noi am ales să fim selectivi. Nu participăm la toate licitațiile, participăm acolo unde există un minim de coerență și deschidere către un dialog real.
În ceea ce privește competiția cu multinaționalele, experiența noastră este clară: am câștigat toate proiectele în care au fost evaluate cu adevărat flexibilitatea, viteza de reacție, capacitatea de adaptare și soluțiile reale din teren. PROLOGIC FM are capacitatea de a reacționa imediat, fără blocaje procedurale. Am preluat în 24 de ore un proiect de aproximativ 100.000 de mp, imediat după finalizarea lucrărilor de construcție. Am operaționalizat un lanț bancar cu 50 de agenții în 8 ore de la confirmarea contractului. Tot în 24 de ore am preluat o unitate industrială de 45.000 de mp, în contextul retragerii imediate a fostului prestator. Acestea nu sunt excepții, sunt rezultatul modului în care suntem organizați. Suntem aproape de operațional, deciziile se iau rapid, iar echipele sunt pregătite să intervină.
Am avut și situații în care am ales să nu continuăm, de exemplu atunci când beneficiarul nu a mai putut susține nivelul de cost necesar pentru menținerea standardului, am preferat să ne retragem corect și asumat. Pentru că, dincolo de câștigarea unui contract, pentru noi contează alinierea pe termen lung. Avem o rată de retenție de aproximativ 95%, iar acest lucru nu vine din faptul că acceptăm orice condiții, vine din faptul că alegem proiectele în care există valori comune reale.
4. Care este strategia de diferențiere pe termen lung — ce face PROLOGIC FM diferit, peste cinci ani, față de orice altă companie din piața de facility management?
Strategia noastră nu a fost niciodată reactivă, a fost mereu construită cu câțiva pași înainte.
Au existat momente în care piața mergea într-o direcție, iar noi am ales să nu o urmăm, nu din rigiditate, ci pentru că nu se alinia cu valorile noastre. Și cred că această consecvență ne-a definit în timp mai mult decât orice strategie punctuală, de aceea vom continua să respectăm acest model.
Pe termen lung, ne dorim o piață mai așezată nu doar în facility management, ci la nivel general. O piață cu mai multă claritate, mai multă responsabilitate și mai multă coerență în decizii; cred că, dacă am avea o aliniere mai clară pe valori și pe direcție, toți am avea de câștigat.
În acest context, ESG nu este pentru noi un criteriu de bifat, este o direcție naturală de dezvoltare. Facility management-ul înseamnă deja protejarea mediului construit, reducerea consumului inutil, crearea unor spații sănătoase pentru oameni și responsabilitate față de resurse. Întreținerea corectă a unei investiții înseamnă durabilitate, iar durabilitatea înseamnă sustenabilitate. De aceea cred că rolul nostru va deveni din ce în ce mai important în zona ESG nu doar ca furnizor de servicii, ci ca partener care contribuie direct la obiectivele de sustenabilitate ale clientului.
Avem planuri clare de dezvoltare, dar nu vreau să mă hazardez cu cifre sau termene exacte, pentru că orice business serios știe că traiectoria depinde și de context, nu doar de intenție. Ce pot spune cu certitudine este cum vom fi: aproape de clienți, implicați real în operațional, flexibili dar fără compromisuri de standard și pregătiți constant pentru următoarele modele de lucru. Vom continua să investim în oameni, ai noștri și ai clienților, pentru că, dincolo de procese și tehnologie, facility management-ul rămâne un domeniu despre oameni, despre sănătate, despre well-being, despre mediul în care își petrec cea mai mare parte a timpului lor.
5. Tensiunea pe care întreaga industrie o descrie cel mai des este că clienții cer standarde tot mai ridicate, dar alocă bugete în scădere. Cum gestionați acest decalaj fără să cedați la nivel de calitate?
Este, fără îndoială, una dintre cele mai reale provocări ale industriei și într-un fel ne întoarcem la discuția de la prima întrebare, pentru că de aici vine și decalajul de dezvoltare al pieței.
Cred că, pe lângă rolul nostru de a presta servicii, avem și un rol important în a educa clientul. Clientul trebuie să fie concentrat pe activitatea lui principală, acolo unde are expertiză. Rolul nostru este să aducem aceeași expertiză în zona de administrare — nu doar în execuție, ci și în înțelegere, în strategie și, foarte important, în cifre, varianta ideală fiind aceea în care ambele părți își înțeleg și își respectă rolurile.
Și tocmai de aceea trebuie spus clar: experiența nu este echivalentă. Un departament intern de administrare, oricât de bine pregătit ar fi, nu poate avea aceeași expunere ca o companie specializată care operează zilnic în sute sau mii de locații. Noi lucrăm în peste 1.600 de locații. Asta înseamnă că experiența noastră nu este liniară, este multiplicată. Vedem situații diverse, le rezolvăm, le optimizăm și le transformăm în know-how aplicabil, dar momentul în care lucrurile se vor așeza cu adevărat este acela în care va exista această recunoaștere a expertizei fiecăruia dintre noi în domeniul lui.
În ceea ce privește presiunea pe bugete, există limite. Putem optimiza, putem inova, putem reorganiza procese și facem asta constant, dar există un punct dincolo de care nu mai vorbim despre eficiență, ci despre compromis, iar acolo alegem să nu mergem. Nu pentru că nu putem livra, nu pentru că nu avem resurse, ci pentru că în acel moment nu mai putem susține standardul în care credem.
Pentru noi este esențial ca fiecare locație din portofoliu să fie o referință, deoarece avem situații în care potențiali clienți cer să viziteze locații operate de noi înainte să semneze și vrem să putem spune, cu încredere, că îi putem duce oriunde din portofoliu.
6. Cum a evoluat profilul clientului în ultimul deceniu — de la cel care cumpără pe preț minim la cel care cumpără pe criterii de calitate, certificări și ESG?
Evoluția există, dar nu este uniformă. Este un proces în curs.
Dacă ne uităm în urmă cu zece ani, decizia era, în majoritatea cazurilor, aproape exclusiv legată de preț și facility management-ul era perceput ca un serviciu de suport, fără impact direct în business. Astăzi, vedem o schimbare clară, dar segmentată. Există o categorie de clienți, în special companii mari, multinaționale sau organizații mature, care au înțeles că o companie de facility management este un partener strategic și pentru aceștia, criteriile de selecție includ calitatea serviciilor, stabilitatea furnizorului, certificările, componenta ESG și capacitatea de a susține standarde în timp. Acești clienți nu mai cumpără „cel mai ieftin”, ci „cel mai potrivit”.
În paralel, există încă o zonă de piață în care decizia rămâne predominant bazată pe preț, și aici apare tensiunea despre care vorbeam — standarde ridicate cerute, fără o corelare reală cu bugetul.
Din perspectiva noastră, direcția ESG nu este nouă. PROLOGIC FM a înțeles devreme importanța sustenabilității ca abordare integrată față de angajați, față de procese, față de achiziții, față de lanțul de furnizori și față de modul în care operăm zi de zi și am început aceste practici din convingere, fără presiune externă.
Acest lucru s-a văzut clar când am intrat în procesul de evaluare EcoVadis. La prima evaluare, am obținut medalia de bronz, un rezultat rar pentru o companie aflată la început de proces, care a confirmat că eram deja aliniați la un model de operare ce nu era încă pe deplin definit în piața din România. Ulterior am ajuns la nivelul Silver EcoVadis, care ne plasează în topul celor 15% din companiile evaluate la nivel internațional.
Sustenabilitatea reală nu este gratuită. Este o investiție nu doar în procese sau tehnologii, ci și în mentalitate și cred că aici este următorul pas al pieței: nu să discutăm despre ESG, ci să îl înțelegem ca pe o investiție în durabilitatea business-ului, în sănătatea oamenilor și, poate cel mai important, în generațiile viitoare.
7. PROLOGIC FM are o rată de retenție a clienților de aproximativ 95%. Ce a contat cel mai mult în construirea acestei loialități — performanța operațională, relația umană sau flexibilitatea contractuală?
Loialitatea nu se construiește dintr-un singur factor. Evident că performanța operațională este baza, fără livrare corectă și fără standard nu poți construi pe termen lung, dar relația umană este cea care stabilizează această performanță în timp. Într-un domeniu în care suntem prezenți zilnic în spațiul clientului, relația devine esențială și flexibilitatea este cea care face diferența în momentele dificile, pentru că nu există proiect fără provocări. Toate trei merg împreună.
Dar mai există un element, poate mai puțin vizibil: capacitatea de a rămâne alături de client și în perioadele dificile. În ultimii ani, am traversat un context economic instabil, cu modificări fiscale frecvente și presiuni constante pe bugete și în aceste situații am ales de multe ori să găsim soluții împreună cu clientul, chiar dacă asta a însemnat, pe termen scurt, un efort suplimentar din partea noastră. Nu pentru că este ușor, ci pentru că este corect.
O relație de business, la fel ca orice relație, nu se definește în momentele bune, se definește în modul în care este gestionată în momentele dificile și dacă există valori comune și o abordare corectă de ambele părți, relația nu doar că rezistă, ci se consolidează.
Rata de retenție de 95% nu este pentru noi un obiectiv în sine, este rezultatul unui mod de lucru consecvent, în care performanța, relația și responsabilitatea merg împreună.
8. Spuneți că robotica va avea cel mai mare impact asupra industriei în următorii ani. Ce procent din operațiunile PROLOGIC FM folosesc deja echipamente automatizate și unde vedeți următorul prag?
Robotica este, fără îndoială, direcția în care se îndreaptă industria, dar realitatea din teren este mai complexă decât pare la nivel teoretic.
Introducerea echipamentelor robotizate nu ține doar de decizia operatorului, ține și de condițiile în care acestea pot funcționa eficient. Una dintre principalele provocări este legată de infrastructura existentă: compartimentarea spațiilor, designul inițial al clădirilor, obstacolele arhitecturale, fluxurile neoptimizate pentru automatizare. Un robot funcționează la capacitate maximă doar într-un mediu pregătit pentru el, de aceea următorul pas nu este doar investiția în echipamente, ci și colaborarea cu beneficiarul pentru regândirea spațiului. Și mă refer la o colaborare reală, care ar trebui să înceapă mult mai devreme decât o face în prezent, ideal chiar din faza de proiectare a clădirii. Dacă operatorul de facility management ar fi implicat încă de la acel stadiu, atât în cazul spațiilor noi, cât și în procesele de reconfigurare a celor existente, fluxurile ar putea fi gândite de la bun început astfel încât echipamentele robotizate să funcționeze la potențial maxim. Astăzi, cel mai adesea intrăm într-un spațiu deja construit și trebuie să adaptăm soluțiile la o infrastructură care nu a fost proiectată pentru automatizare.
Pe termen lung, avantajele sunt clare: eficiență operațională crescută, reducerea considerabilă a costurilor cu forța de muncă în activitățile repetitive și un impact notabil asupra mediului, deoarece utilizarea echipamentelor robotizate poate reduce consumul de substanțe chimice și de apă cu pana la 60–80%, dar și consumul de energie, contribuind direct la obiectivele de sustenabilitate.
În prezent suntem într-o fază de tranziție. Implementăm, testăm, analizăm și ajustăm împreună cu clienții. Avem deja locații în care aceste echipamente sunt funcționale, dar nu vorbim încă de utilizarea la capacitate maximă și acest lucru este normal. Datele pe care le colectăm arată că direcția este corectă, dar pentru a ajunge la randamentul optim este nevoie de adaptarea spațiului, optimizarea fluxurilor și o abordare integrată între operator și beneficiar. Acum suntem într-o etapă de creare a condițiilor, dar în momentul în care aceste condiții vor fi îndeplinite, robotica va livra exact ceea ce promite: eficiență, predictibilitate și sustenabilitate reală.
9. Pe lângă robotică, ați investit în tehnologii fără substanțe chimice, precum ec-H2O prin electroliza apei, sau echipamente care transformă clorul din apă în agent de curățare. În ce măsură sunt deja integrate în operațiunile curente și ce feedback aveți de la clienți?
Am fost printre primele companii din domeniu care au investit în astfel de tehnologii, într-un moment în care piața din România nu era pregătită pentru ele. Când am achiziționat primul echipament de acest tip, unii dintre furnizorii relevanți de pe piață nici nu îl aveau încă în portofoliu. Astăzi pare ceva obișnuit, dar în urmă cu aproape șapte ani era, la propriu, o noutate.
Aceasta a fost o constantă pentru noi: să testăm și să introducem soluții noi înainte ca ele să devină standard. Un exemplu concret este un echipament pe care îl folosim și astăzi, care permite curățarea suprafețelor vitrate sau a fațadelor de la sol, până la aproximativ 18 de metri înălțime. Într-o perioadă în care tehnologia dronelor nu era disponibilă la scară largă, această soluție a redus semnificativ riscurile de securitate și sănătate în muncă, eliminând nevoia de lucru la înălțime în multe situații.
Am testat și tehnologii bazate pe electroliza apei, respectiv sisteme care generează apă cu pH diferit, capabilă să curețe și să dezinfecteze fără utilizarea substanțelor chimice. Este o tehnologie extrem de eficientă, chiar dacă la prima vedere poate părea neobișnuită, dar implementarea ei la scară largă în România a fost limitată de două aspecte: cadrul legislativ, care nu este încă pe deplin adaptat pentru astfel de soluții, și percepția clientului, pentru că există încă tendința de a asocia curățenia cu mirosul, nu cu rezultatul real. Dar curățenia înseamnă suprafețe curate și dezinfectate, nu parfum și asta ne arată că, dincolo de tehnologie, avem încă un drum important de parcurs în educarea pieței.
În ceea ce ne privește, abordarea noastră rămâne aceeași: testăm, validăm și implementăm acolo unde există valoare reală. Utilizăm aceste tehnologii în anumite proiecte și au un feedback foarte bun, în special acolo unde există o înțelegere clară a beneficiilor, respectiv reducerea consumului de substanțe chimice, îmbunătățirea calității mediului de lucru și creșterea siguranței operaționale.
10. O întrebare-cheie pentru toată industria — cine suportă investiția în tehnologie, operatorul sau clientul? Cât de pregătită este piața românească să accepte tarife care reflectă tehnologie de ultimă generație?
În realitate, nu este o alegere între operator și client, este un parteneriat. Operatorul este cel care inițiază investiția: în echipamente, în testare, în know-how și în implementare. Este partea care își asumă riscul inițial și validează tehnologia în practică, dar pentru ca această investiție să fie sustenabilă, ea trebuie înțeleasă și de client, pentru că nu vorbim despre costul tehnologiei, ci despre valoarea pe care o generează în timp.
Există încă o percepție în piață conform căreia achiziția directă de echipamente de către beneficiar ar fi mai eficientă financiar. Din experiența noastră, lucrurile nu funcționează astfel și mai mult decât atât, astăzi descurajăm această abordare, principalul motiv fiind dinamica tehnologiei. După o perioadă lungă de stabilitate, de aproximativ 10–15 ani, în ultimii doi-trei ani vedem o accelerare puternică a inovației în domenii precum curățenia, peisagistica, mentenanța exterioară și soluțiile tehnologice integrate. De aceea o investiție făcută astăzi de un beneficiar, pe baza unei analize limitate la propriul site, poate deveni depășită într-un timp foarte scurt.
Un operator de facility management, în schimb, este permanent conectat la această evoluție: testează tehnologii, analizează performanța lor în multiple contexte și ajustează constant soluțiile utilizate. Mai mult, există un avantaj operațional esențial: un operator poate optimiza utilizarea echipamentelor între mai multe locații, în funcție de nevoi, modificări de spațiu sau schimbări de fluxuri, în timp ce beneficiarul rămâne limitat la propriul site și investiția lui devine fixă, într-un context care este, de fapt, dinamic.
Beneficiarul nu plătește pentru un echipament, ci pentru acces constant la tehnologia potrivită, actualizată și corect utilizată și cred că piața din România este într-un punct de tranziție. Există deja clienți care înțeleg această diferență și tratează tehnologia ca pe o investiție strategică, dar există și o zonă în care decizia se analizează încă pe termen scurt. Pe termen lung, lucrurile se vor așeza natural, pentru că, într-un mediu în care tehnologia evoluează rapid, avantajul nu mai este în proprietate, ci în capacitatea de a alege, adapta și utiliza corect.
11. Aveți un departament dedicat retenției, cu o comunicare constantă cu colegii din teren. În industrie, diferențele salariale între operatori sunt mici — ce face, concret, diferența în păstrarea oamenilor?
Este adevărat, în această industrie diferențele salariale nu sunt, de cele mai multe ori, suficiente pentru a crea loialitate, de aceea, retenția nu se construiește în jurul salariului, ci în jurul culturii organizaționale.
Suntem, într-un fel, și norocoși, pentru că am reușit să construim o echipă de conducere și coordonare formată din oameni care au valori comune, oameni care nu simulează empatia, ci o au în mod natural, iar acest lucru se transmite mai departe în întreaga organizație. De aici, totul a devenit coerent: strategiile, proiectele, modul de lucru, toate construite cu un focus real pe oameni, nu doar declarat.
În paralel am dezvoltat mecanisme concrete, cum este departamentul de retenție, care asigură o comunicare constantă cu echipele din teren și permite intervenția rapidă atunci când apar probleme.
Dar cred că diferența reală vine din modul în care am ales să gestionăm schimbările din industrie. Chiar și în contextul actual, în care tehnologia, robotica și automatizarea devin tot mai prezente, noi nu vedem aceste evoluții ca pe o amenințare pentru oameni, ci ca pe o oportunitate de dezvoltare. De aceea am construit intern un plan de recalificare, corelat cu dezvoltarea de servicii noi și cu extinderea portofoliului, ceea ce a permis integrarea oamenilor în noi roluri, nu eliminarea lor. Am construit un model în care compania crește, serviciile se dezvoltă, iar oamenii evoluează odată cu ele.
12. Asociația ProTeam Support a apărut dintr-o nevoie concretă — sprijinirea colegilor aflați în momente dificile. Câți angajați au beneficiat de sprijin până acum și ce tipuri de situații acoperă?
Lucrând cu un număr mare de oameni, am văzut în timp situații care depășesc zona profesională și care, dacă nu sunt gestionate, au impact direct asupra vieții lor.
Raportat la dimensiunea organizației, aproximativ 10–15% dintre colegi beneficiază anual de diferite forme de suport: fie financiar, fie operațional sau de consiliere și este important de spus că nu vorbim exclusiv de sprijin financiar direct, ci de un mix de intervenții, în funcție de situație. Cazurile în care intervenim financiar sunt, în general, unele serioase: probleme medicale, inclusiv oncologice, sau situații generate de calamități naturale, în care colegii pierd bunuri esențiale.
La fel de important este și suportul practic. De multe ori colegii noștri nu au acces la informație sau nu știu cum să gestioneze diverse situații și aici intervenim constant, prin echipele noastre, oferind suport în situații juridice, aspecte financiare, relația cu instituțiile statului. În mod informal, suntem uneori un punct de sprijin: ai o problemă, ne suni și încercăm să găsim împreună soluția.
Suntem conștienți că această zonă are nevoie de o dezvoltare mai structurată; noi suntem specialiști în facility management, zona de suport social este una în care încă învățăm și construim, dar contează că există și că este reală.
13. În contextul automatizării, recalificarea devine esențială. Cum arată, la PROLOGIC FM, traseul unui coleg din operațional către un rol cu valoare adăugată mai mare?
Tehnologizarea este un proces dinamic, iar impactul real nu va fi doar în modul în care se execută serviciile, ci și în redefinirea rolurilor din operațional. Robotica va prelua în principal zonele repetitive – suprafețe mari, spații accesibile, activități standardizate – și în acest context, rolul operatorului nu dispare, ci evoluează către unul mai specializat, orientat pe finisaj și detaliu, control și calitate.
Această transformare vine natural cu recalificarea și cred că avem deja un avantaj: în structura noastră există colegi care astăzi ocupă poziții de supervizori sau contract manageri și care au crescut din zona operațională. Au demonstrat în timp nu doar competență, ci și aliniere la valorile noastre – implicare, inițiativă, flexibilitate, pasiune pentru domeniu. Practic, ne construim echipele din interior, căutăm în propria noastră organizație oameni de valoare și, dacă există dorința din partea lor, evoluția devine firească.
Această alegere este și una conștientă. Am avut experiențe cu oameni veniți din alte organizații, foarte bine pregătiți tehnic, dar cu abordări diferite față de ale noastre și cu o capacitate scăzută de adaptare la cultura și fluxurile noastre de lucru și atunci am înțeles că, dincolo de competență, compatibilitatea de valori este esențială. De aceea preferăm să creștem oameni în interior și să identificăm constant talente noi pe care să le formăm în acest model.
În același timp, dezvoltarea de servicii noi și extinderea portofoliului creează spațiu real pentru această evoluție. Automatizarea nu este despre reducere de personal, este despre transformare și, ca orice transformare, are nevoie de oameni pregătiți să o susțină.
14. PROLOGIC FM a obținut Silver EcoVadis în 2025, calificativ acordat companiilor din top 15% evaluate la nivel global. Care a fost cea mai dificilă cerință de îndeplinit și ce a contat cel mai mult în obținerea acestui rezultat?
Cea mai dificilă parte nu a fost implementarea în sine, ci consistența și extinderea acestui model dincolo de companie.
Noi am început să operăm pe principii care astăzi țin de ESG, fără să le numim astfel. Din convingere am construit procese, am investit în oameni, în mediu, în relația cu partenerii. De aceea, în primul an de evaluare am obținut medalia de bronz, un rezultat rar pentru o companie aflată la început de proces. Ulterior am ajuns la nivelul Silver și am înțeles că, pe măsură ce avansezi, cerințele devin din ce în ce mai complexe, iar ceea ce era o realizare la un anumit nivel devine punct de pornire pentru următorul.
Există o zonă care rămâne, astăzi, una dintre cele mai dificile: alinierea lanțului de furnizori. Este o cerință clară primită în cadrul evaluării EcoVadis: selectarea furnizorilor care, la rândul lor, sunt evaluați și aliniați la standarde ESG. În teorie are sens, dar în practică este foarte dificil de implementat, nu pentru că nu există deschidere, ci pentru că piața nu este încă complet pregătită. Implementarea reală a standardelor ESG implică resurse importante financiare, operaționale și administrative, iar presiunea constantă pe costuri se transmite în lanț.
Dar dacă ne dorim furnizori aliniați la ESG, trebuie să acceptăm că acest lucru are un cost și acel cost trebuie susținut corect de toate părțile implicate. Recunoaștem că o parte din acest efort este absorbit astăzi la nivelul companiei noastre, dar acest model nu este sustenabil pe termen lung. Următorul pas real în ESG este această aliniere între beneficiar, prestator și furnizor nu doar la nivel de politici sau certificări, ci la nivel de asumare reală, deoarece ESG înseamnă o decizie clară: alegem să lucrăm în acest mod și acceptăm costul real al acestei alegeri. Doar atunci putem vorbi despre o implementare autentică, nu declarativă.
15. Sunteți membră ROFMA, a Ambasadei Sustenabilității și UN Global Compact din 2024. Este România pregătită să trateze ESG ca un criteriu real de selecție al furnizorilor de FM, sau rămâne, pentru mulți clienți, un criteriu declarativ?
Piața este într-un punct interesant, în care vedem toate etapele în paralel.
Pentru o parte dintre clienții noștri, certificările și evaluările ESG reprezintă deja un criteriu real de selecție. Sunt organizații care înțeleg impactul și valoarea acestora și care, în mod concret, aleg parteneri aliniați la aceste standarde. Avem clienți noi, care ne-au ales tocmai datorită certificărilor, în același timp există și clienți cu care lucrăm de mai mulți ani, care, atunci când au trecut prin procese interne de audit sau evaluare, au înțeles mai clar importanța acestor aspecte și faptul că lucrează cu un furnizor certificat Silver EcoVadis a contribuit direct la scorul lor și la poziționarea lor internă.
Există și o categorie de clienți care sunt încă la început de drum în această direcție și este firesc, ESG nu este un proces simplu și nici rapid, e un proces care presupune înțelegere, resurse și, mai ales, o schimbare de mentalitate.
Rolul nostru, în acest context, nu este doar de furnizor de servicii, este și unul de partener în procesul de educare. Am acumulat experiență și încercăm să o împărtășim prin suport în procesele de evaluare, prin transfer de know-how și prin exemple concrete din proiecte deja implementate. De exemplu anul acesta lansăm o serie de workshop-uri online dedicate clienților PROLOGIC FM, cu două obiective clare: crearea unui spațiu de dialog și schimb de experiență între clienți, precum și aprofundarea temelor legate de ESG, EcoVadis și certificări. Pentru că suntem un facilitator de informație, nu doar un executant de servicii, suntem un partener care contribuie la evoluția clientului, nu doar un prestator care livrează un serviciu punctual și pentru organizația noastră facility management-ul modern înseamnă exact asta: nu doar execuție, ci integrare, înțelegere și dezvoltare împreună cu clientul.