Într-o lume în care digitalizarea devine rapid o prioritate globală, transformând modul în care guvernele și companiile interacționează cu cetățenii și clienții, Metaminds se remarcă drept un jucător cheie în România, oferind soluții inovatoare pentru sectorul public. Prin proiecte precum platforma posf.ro pentru ANRE, care a permis milioanelor de consumatori să-și schimbe rapid și eficient furnizorii de energie, sau prin gestionarea securității accesului în Spațiul Privat Virtual, unde zilnic sunt prevenite 1.500.000 de atacuri WEB, Metaminds demonstrează că tehnologia poate îmbunătăți semnificativ viața oamenilor. În ultimii ani, compania a implementat unele dintre cele mai ambițioase proiecte de digitalizare, precum migrarea completă a arhivei Ministerului Finanțelor, oferind astfel soluții eficiente și sigure pentru cetățeni și mediul privat.
Într-un interviu în exclusivitate, am vorbit cu Andrei Cruceru, CEO Metaminds, despre impactul acestor proiecte și viziunea companiei asupra viitorului digitalizării în România.
Se vorbește mult despre digitalizarea sectorului public, dar suntem încă în urmă.
Ce considerați că este necesar pentru a avansa mai rapid?
Așa este, se vorbește mult despre asta. Și pe bună dreptate. Am văzut și din studiul pe care l-am realizat la începutul lunii iunie, că românii folosesc serviciile digitale existente, înțeleg cât sunt de importante pentru dezvoltarea economică, dar mai ales pentru eficientizarea proceselor, și își doresc din ce în ce mai multe servicii digitalizate. Însă problema nu este legată de adoptarea în sine a tehnologiilor digitale, ci de modul în care este gândită digitalizarea în ansamblul ei.
Când nevoia de digitalizare s-a făcut simțită în România, au început să apară diferite inițiative, din diverse instituții. Lucrul acesta s-a întâmplat complet izolat și fiecare instituție și-a dezvoltat propriile aplicații care să le satisfacă necesitățile pe care le aveau la momentul respectiv. Apoi, nevoile au crescut, dar comportamentul de tip insular s-a perpetuat ducând la o multitudine de aplicații ce rezolvă diferite probleme punctuale, însă complet izolate între ele. Iar efectele lipsei de interconectare se văd cel mai bine prin prisma cetățeanului, atunci când interacționează cu serviciile publice. Pași repetați inutil. Platforme multiple. Timp pierdut.
Pentru ca acest obstacol să fie depășit e nevoie de o viziune și de o strategie unificată la nivel instituțional. Toate exemplele de bună practică din jurul digitalizării din Europa și din întreaga lume, arată cât de vital este cadrul legislativ coerent și implementat riguros astfel încât serviciile să fie interconectate și să lucreze în beneficiul cetățenilor.
O să dau un exemplu care nu are legătură nicio legătură cu digitalizarea. Cu toții avem impresia că în Japonia oamenii nu aruncă pe jos datorită unei culturi impecabile. În realitate, această disciplină a fost obținută prin introducerea unor amenzi uriașe și a unui cadru legal strict. Oamenii respectă regulile nu doar dintr-o conștiință socială, ci și pentru că știu că vor fi sancționați imediat dacă nu o fac.
Ca să păstrăm analogia, pentru ca digitalizarea în România să fie eficientă și interconectată, este esențial să avem un cadru legislativ bine definit, deci o viziune unificată, și o aplicare riguroasă a acestuia. Fără aceste măsuri, vom rămâne cu sisteme disparate și necoordonate, incapabile să ofere beneficiile reale ale unei administrații moderne și digitale.
Nu în ultimul rând, inițiativele majore de digitalizare sunt adesea însoțite de atacuri mediatice nefondate din partea unor grupări al căror scop este interesul personal și sifonarea banului public în detrimentul obținerii unui progres real în aceasta direcție. Toate aceste elucubrații mediatice îndreptate împotriva instituțiilor și a companiilor crează o falsă percepție a cetățeanului asupra impactului real al proiectelor de digitalizare în viața lor, precum și un sentiment de reținere din partea decidenților instituționali care prefera, mai degrabă, lipsa de inițiativă decât să facă față unui linșaj mediatic. În ciuda acestui climat advers, ne concentrăm pe ceea ce putem controla: continuarea muncii noastre și dezvoltarea de soluții de tehnologie pentru servicii digitale eficiente și bine gândite pentru cetățeni.
Ce rol joacă tehnologia în accelerarea acestui proces? Sunt anumite inițiative care v-au atras atenția?
Digitalizarea în sine a serviciilor nu este complicată. Din punct de vedere tehnologic nu trebuie inventat nimic nou. Tehnologia este mai disponibilă ca oricând, avem multiple exemple de bune practici în jurul nostru; în plus, avem know how și capabilitățile necesare. Provocarea vine odată cu interconectarea acestor servicii digitalizate. Iar interconectare nu se poate face fără un sistem coerent de identitate digitală. În lipsa lui, serviciile digitale ar trebui să dezvolte și să întrețină propriile mecanisme de autentificare și autorizare, ceea ce ar duce la fragmentare, ineficiență și riscuri de securitate. De asemenea, utilizatorii ar avea o experiență mult mai complicată și mai puțin securizată în interacțiunea cu aceste servicii.
Un exemplu de succes îl reprezintă platforma POSF.RO pe care am implementat-o pentru ANRE. Aceasta a integrat furnizorii de energie și gaze naturale, oferind cetățenilor posibilitatea de a-și schimba furnizorul într-un mod facil și eficient. Această soluție tehnologică demonstrează cum pot fi realizate schimbări semnificative dacă se investește în proiecte bine gândite.
Dar fondurile din PNRR? Cum ar putea România să le folosească pentru a accelera procesul?
Sunt la dispoziție fonduri pentru digitalizare de peste 4 miliarde de euro, iar obiectivul nostru este să atragem, până la sfârșitul anului 2024, aproape 1.5 mld de euro. Cred că România poate să își propună ținte mai ambițioase când vine vorba de absorbție, având în vedere că avem capacitatea și know how-ul necesar.
Vedem deja progres în proiectele mari, cum ar fi cloud-ul guvernamental și digitalizarea justiției și a finanțelor, ceea ce este promițător.
Totuși, trebuie să ne asigurăm că sistemele noastre digitale sunt interconectate. De exemplu, avem nevoie de un sistem unificat de identitate digitală pentru a evita să intrăm pe zeci de portaluri diferite, fiecare cu propria autentificare. Acest lucru ar simplifica mult viața utilizatorilor și ar face sistemul mai eficient.
În plus, o migrare eficientă a aplicațiilor existente este crucială pentru ca noile sisteme să funcționeze corect. Aici, companiile de tehnologie au un rol esențial, asigurând că totul se transferă fără probleme.
Nu trebuie să uităm nici de cadrul legal. Avem nevoie de reguli clare care să stabilească cerințele pentru toate aceste proiecte de digitalizare, inclusiv funcționalitățile și interconectările necesare.
Dacă reușim să abordăm aceste aspecte corect, România ar putea vedea o administrație publică mult mai eficientă și transparentă, capabilă să răspundă rapid nevoilor cetățenilor. Cu alte cuvinte, țara noastră ar putea deveni mult mai modernă și conectată, oferind servicii publice la standarde europene.
Cum arată digitalizarea în țările vecine? Sunt exemple de bune practici la care vă uitați?
Cum să nu. Un exemplu concret și demn de urmat este aplicația guvernamentală din Polonia. Aceasta oferă cetățenilor un „portofel digital” pe telefoanele mobile, unde pot stoca și utiliza acte oficiale precum buletinul de identitate, permisul de conducere și cardul de sănătate.
Aplicația este cu adevărat inovativă deoarece permite schimbul rapid și securizat de informații între cetățeni și instituțiile publice, eliminând nevoia de documente fizice și reducând birocrația. În plus, utilizatorii pot accesa diverse servicii publice direct din aplicație, cum ar fi plata taxelor și impozitelor, programări la instituțiile publice și monitorizarea statusului cererilor depuse.
Acest model nu este doar despre tehnologie avansată, ci și despre implementarea unei strategii coerente care prioritizează interconectarea și ușurința de utilizare. Un asemenea sistem ar putea reduce semnificativ timpul și efortul necesar pentru accesarea serviciilor publice și ar îmbunătăți semnificativ experiența cetățenilor în interacțiunea cu statul.
Cum arată viitorul digitalizării administrației publice?
În următorii ani, digitalizarea administrației publice din România va aduce schimbări majore și beneficii semnificative. Investițiile în proiecte precum cloud-ul guvernamental și digitalizarea justiției și finanțelor vor crea o infrastructură digitală robustă, îmbunătățind eficiența și transparența.
Interconectarea sistemelor și migrarea aplicațiilor sunt esențiale. Acestea vor permite cetățenilor acces facil și rapid la servicii publice, reducând birocrația și timpii de așteptare. Administrația publică va deveni mai eficientă și mai capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor.
Efectele pozitive vor fi resimțite pe scară largă, contribuind la crearea unui sistem public modern, eficient și accesibil. Suntem încrezători că aceste investiții vor transforma România într-o țară mult mai digitalizată și conectată.
Parteneriatele public-private sunt o soluție viabilă pentru accelerarea digitalizării?
Da, parteneriatele public-private pot juca un rol important, dar la fel de necesar este și dialogul constant între sectorul public și cel privat. Sectorul IT din România este extrem de bine dezvoltat, însă majoritatea programatorilor din industria software din România nu lucrează pentru România, ci pentru companii internaționale care exportă servicii de dezvoltare software. Ceva asemănător industriei de confecții din anii ’90 și 2000, când mai toate fabricile mari lucrau pentru branduri internaționale. Chiar dacă industria IT contribuie semnificativ la PIB-ul țării și oferă locuri de muncă bine plătite, contribuția ei la avansul digital al României este limitată.
Însă un model mai eficient ar fi consultările constante cu experții din industria IT. Nu ducem lipsă de talente în acest domeniu, însă responsabilii cu digitalizarea din instituțiile publice sunt adesea copleșiți cu menținerea în funcțiune a serviciilor digitale existente, multe dintre ele bazate pe infrastructuri depășite sau pe sute de aplicații distincte. Această situație le lasă puțin timp pentru a dezvolta strategii coerente pentru viitor.
Trebuie înțeles că digitalizarea nu se întâmplă peste noapte. În Estonia, procesul de digitalizare a început cu o strategie coerentă, implementată pe parcursul a peste 10 ani. România, pe de altă parte, are seturi de date mult mai mari, de 15-20 de ori mai mari decât cele din Estonia. O problemă majoră este așteptarea rezultatelor imediate, ceea ce este imposibil.
Așadar, un dialog deschis și constant între instituțiile publice și experții din industria IT, combinat cu o strategie pe termen lung, ar putea accelera digitalizarea sectorului public.
Nu pot să închei acest interviu fără o întrebare despre AI. Are ea vreun rol în modernizarea serviciilor publice?
Inteligența artificială (AI) și big data au potențialul de a transforma serviciile publice din România, dar utilizarea lor este încă la început. Deși conceptul de big data a fost discutat de peste un deceniu, implementarea practică este limitată. Analiza seturilor mari de date poate ajuta la extragerea de informații valoroase și la luarea de decizii informate, dar necesită infrastructură și expertiză.
AI poate automatiza procese și oferi servicii mai rapide și eficiente. De exemplu, chatboții ar putea răspunde la întrebări frecvente ale cetățenilor, reducând astfel timpul de așteptare și resursele necesare. Modele de limbaj extins, cum ar fi ChatGPT, pot analiza și sintetiza informații, oferind suport pentru decizii.
Totuși, AI și big data trebuie implementate cu obiective clare. Fără o direcție precisă, riscul de a obține rezultate incomplete sau eronate este mare. Și aici subliniez importanța nevoii de a înțelege problematica de business specifică fiecărei instituții în parte, fără de care nu putem avea servicii digitale eficiente, în folosul cetățenilor. Este esențial ca utilizarea AI să fie bine definită și controlată pentru a maximiza beneficiile și a minimiza erorile. De asemenea, intervenția umană rămâne crucială pentru validarea rezultatelor generate de AI.