Andrei Năstase a fost întrebat dacă este dispus sau dacă s-a gândit să ceară grațierea tatălui său, după ce acesta a fost încarcerat.
“Eu sunt dispus să fac orice posibil să-l aduc pe tatăl meu acasă. Dar nu știu dacă tatăl meu, la rândul lui, ar accepta ideea ca cel care sau cei care l-au condamnat să-i semneze această cerere. Eu aș fi dispus chiar personal să merg la porțile Palatului Cotroceni și să o depun oricând, pentru că până la urmă interesul meu este ca tatăl meu să nu fie neglijat, acolo unde este cineva să aibă grijă de el și să-l văd acasă. Cred că lucrurile au mers și lumea nu a fost pregătită, lucrurile au mers mult prea departe. Nimeni nu cred că se aștepta să ajungem aici, să ajungem în situația asta. Dar eu pentru tatăl meu sunt dispus să fac orice, absolut orice”, a spus Andrei Năstase, într-o emisiune la Antena 3.
El a precizat că s-a gândit la această solicitare în favoarea lui Adrian Năstase, dar nu crede că ar fi semnată.
“M-am gândit, bineînțeles, dar de asemenea nu cred că ea va fi semnată, nu cred că m-ar ajuta în vreun fel, dar cu siguranță m-am gândit să o fac”, a precizat fiul fostului premier.
Ulterior, fiul lui Adrian Năstase a menționat că speră că președintele Traian Băsescu l-ar putea grația pe tatăl său, despre care a susținut că este “un deținut politic”.
Cu toate acestea, Andrei Năstase nu a precizat dacă s-a hotărât să ceară grațierea fostului premier.
Potrivit Legii nr. 546/2002 privind grațierea, aceasta poate fi acordată individual, prin decret al Președintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituția României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituție.
Legea prevede că grațierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Art. 4 din Legea 546/2002 stabilește că cererea de grațiere individuală, împreună cu actele anexate, se adresează Președintelui României și poate fi făcută de către persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de către soțul persoanei condamnate, ascendenții, descendenții, frații, surorile ori copiii acestora, precum și de aceleași rude ale soțului persoanei condamnate.
Prin decret se pot grația una sau mai multe pedepse, iar grațierea individuală se acordă numai pentru pedepse privative de libertate, aceste dispoziții aplicându-se în mod corespunzător și sancțiunilor cu închisoare contravențională. Nu pot fi grațiate pedepsele deja executate, pedepsele a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare, condamnările cu suspendarea executării pedepsei, pedepsele complementare și cele accesorii.
Potrivit legii, grațierea individuală nu are efect asupra laturii civile și asupra măsurilor administrative pronunțate într-o cauză penală.
Potrivit art.10 din legea menționată, în situația respingerii cererii de grațiere, actul de respingere va fi comunicat persoanei care a introdus cererea, în termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei de către Președintele României.
Grațierea se aplică în termen de cel mult 48 de ore de la data publicării actului de grațiere în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Legea 546/2002 mai prevede că grațierea nu împiedică exercitarea căilor extraordinare de atac de către condamnat și nu poate constitui temei pentru respingerea acestora.