Crescatoriile de animale si pasari de vanatoare reprezinta, in utltima vreme, o afacere pitoreasca, in care e destul de greu de intrat, dar care e, deopotriva, foarte profitabila. Cel putin pentru Directia Silvica Timisoara, care creste mufloni in padurile de la Sarlota, pe fostele domenii regale, si potarnichi in fazanaria de la Pischia.
Nu departe de satul Sarlota, comuna Bogda, se afla una dintre cele mai frumoase paduri ale Banatului. Este singurul loc din Romania unde traiesc, de aproape un an, mufloni. Vorbim deja despre o populatie de 35 de exemplare. Adusi din Ungaria, acestia s-au adaptat perfect pe fostele domenii regale. Aceasta e, de altfel, ideea, pentru ca, in curand, vor intra in catarea pustilor vanatorilor. Deocamdata, fiindca se afla in faza de aclimatizare, muflnoii sunt tinuti sub supraveghere intr-un tarc ce se intinde pe cateva hectare. Extrem de sperioase, animalele s-au obisnuit totusi cu huruitul tractorului care le aduce, din cand in cand, furaje concentrate.
Specie originara din Sardinia si Corsica, muflonul aclimatizat in Banat face parte dintr-un plan al Directiei Silvice Timis de a atrage turistii straini pasionati de vanatoare. “Muflonii au fost importati din Ungaria si au costat 15.000 de euro. Initial au fost 29, dintre care sase femele erau gestante”, spune Nicusor Tatu, director al Directiei Silvice Timis. Femelele au fatat, iar mieii s-au adaptat perfect in padurea de la Sarlota.
Nicusor Tatu spune ca investitia merita. In Europa, muflonii aproape au disparut din salbaticie, ceea ce ii face cu atat mai cautati de vanatori. Capul si coarnele masculilor pot fi valorificate ca trofee de vanatoare la preturi de cateva mii de euro, in cazul exemplarelor deosebite. Acest lucru face ca muflonii sa fie considerati animale de risc.
Bineinteles, la fel ca si pentru celelalte specii din parc, pentru vanarea muflonilor se va percepe o taxa, care deocamdata nu a fost stabilita. Cum aceste animale vor fi vanate abia cand numarul lor va ajunge la cel putin 150-200 de exemplare, la Sarlota atractia vanatorilor o constituie in continuare cei 50 de cerbi comuni, 350 de cerbi lopatari, 30 de capriori si 60 de mistreti.
Tot pentru atragerea turistilor, parcul de vanatoare de la Sarlota, infiintat in 1904, a fost reamenajat: s-au refacut drumurile forestiere, s-au forat puturi pentru asigurarea apei pentru animale si s-a inlocuit gardul de 18 kilometri ce imprejmuieste cele 1.200 de hectare de padure. Aceste lucrari au costat Directia Silvica Timis peste 8 miliarde de lei.
Aclimatizarea, supravegheata de specialisti
Muflonii de la Sarlota vor fi o atractie deosebita nu doar pentru amatorii de vanatoare. Foarte interesati de aceste animale se arata si studentii si profesorii de la Facultatea de Medicina Veterinara din Timisoara. De altfel, intre Directia Silvica si resepctiva institutie de invatamant s-a incheiat un contract prin care animalele sunt tinute sub observatie de specialisti.
“In perioada de aclimatizare, urmarim comportamentul si sensibilitatea acestor animale fata de bolile din zona”, explica prof. dr. Eugeniu Crainiceanu, seful catedrei de Nutritie Animala din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara Timisoara. “Supraveghem muflonii din punct de vedere parazitologic pana se obisnuiesc cu factorii de mediu de la noi. La animalele din parc, datorita numarului mare de paraziti, se recolteaza crutine (materii fecale) pentru depistarea parazitilor si se aplica un tratament corespunzator. Semnele sunt aproape imediate. Un animal parazitat isi pierde foarte mult din vioiciune”, adauga sef de lucrari, dr. Marcel Matiuti, de la catedra de Zootehnie si Economia Mediului.
Peste un an, primele vanatori
Pentru ca diferentele climatice intre Ungaria si Romania nu sunt semnificative, se poate spune ca muflonii de la Sarlota s-au adaptat perfect in noul mediu. Primele semne ca aclimatizarea s-a produs sunt date de faptul ca muflonii au inceput sa se reproduca.
Aflati in perioada de reproducere, muflonii de la Sarlota s-au impartit in turme mai mici, compuse fiecare dintr-un mascul si cateva femele. “De obicei, muflonii se monteaza in aceasta perioada, in luna noiembrie. Gestatia dureaza cinci luni de zile. Pana acum, lucrurile au decurs cum scrie la carte”, a spus Cornel Oana, brigadier sef de district la Complexul de Vanatoare de la Sarlota.
Specialistii spun ca muflonii au o caracteristica importanta, respectiv capacitatea de a se reproduce in conditii extreme de teren secetos sau la temperaturi care pot ajunge pana la minus 40 de grade Celsius. Prin urmare, cei de la Complexul de Vanatoare de la Sarlota sunt optimisti in privinta ritumului de inmultire. Ei spun ca daca acesta se va mentine, intr-un an, la Sarlota se vor putea organiza, in premiera pentru Romania, partide de vanatoare de mufloni.
Padurea Sarlota, fost domeniu regal
Situat la o altitudine de 250 metri, Complexul de Vanatoare de la Sarlota a fost infiintat la inceputul secolului XX de catre un anume conte Winphen, care a luat initiativa de a imprejmui padurea pe o suprafata de 1.200 de hectare. Periodic, aristocratii vremii veneau acolo pentru a se distra la o partida de vanatoare. Dupa primul razboi mondial, parcul de la Sarlota a devenit domeniu regal. Ulterior, acesta a fost preluat de autoritatile comuniste care nu au mai facut nici o investitie. In urma cu trei ani, directorul Directiei Silvice, Nicusor Tatu, a luat initiativa de a reanima activitatea in zona.
Populatiile de mufloni, tot mai rare in Europa
Nu exista date precise privind raspandirea muflonilor din insulele Corsica si Sardinia in alte parti ale Europei. Se presupune ca, initial, muflonii au fost folositi in arenele romane pentru a fi admirati de asistenta. Cert este faptul ca, la inceputul sec XVIII, mufloni din Corsica au fost adusi de catre printul Eugeniu de Savoya in gradina zoologica Belvedere din Viena. De aici, in anul 1752, cateva exemplare de mufloni au fost transferate in teritoriul regal de vanatoare Lainz, de langa Viena. Conform datelor oficiale, prima rezervatie de mufloni s-a constituit in Cehoslovacia, inainte de 1858, in parcul Hluboka, acolo unde, la scurt timp, aveau sa se organizeze si primele partide de vanat mufloni.
In prezent, muflonii sunt raspanditi din zonele izolate ale Mediteranei (Cipru, Corsica si Sardinia) pana in zonele indepartate din Asia Mica, Armenia, Irak, Iran, Turkmenistan, Afganistan si India. Incepand cu secolul XVIII, cand muflonul a fost aclimatizat pentru prima oara in Europa, efectivele acestuia au scazut continuu. In momentul de fata, in Europa mai exista aproximativ 60.000 de mufloni raspanditi in Germania, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Austria si Italia.
transilvania@zf.ro