“In conditiile unui scenariu de continuare a boom-ului in 2008, presiunile inflationiste vor continua sa fie semnificative, iar implementarea regimului de tintire a inflatiei va ramane o provocare dificila. Cu toate acestea, BNR trebuie sa se concentreze pe readucerea inflatiei in interiorul intervalului tinta. Avand in vedere cele de mai sus, este importanta reducerea cererii in perioada urmatoare. Nu mai este nevoie sa spun ca, pe termen mediu, cresterea output-ului potential este esentiala”, a afirmat, Juan Jose Fernandez-Ansola, repezentantul FMI in regiune.
Potrivit acestuia, scenariul conform caruia boom-ul economic va continua in 2008 atrage dupa sine si presiuni inflationiste, inclusiv prin cresteri salariale deosebit de semnificative. In acelasi timp, oficialul FMI atrage atentia ca preturile la energie nu dau semne de scadere, ceea ce nu ajuta perspectiva asupra inflatiei.
“Din nou, prefer sa astept comunicarea datelor oficiale, dar noi estimam o incetinire moderata a inflatiei, comparativ cu nivelul la care se afla in acest moment. O recolta agricola neasteptat de buna ar putea cobori rata inflatiei prin efectele sale asupra preturilor la produsele alimentare. Ca fenomen singular, poate sa nu afecteze semnificativ inflatia pe componente, dar ar putea face ca misiunea BNR sa fie mai usoara in masura in care ar diminua expectatiile inflationiste”, a spus Fernandez-Ansola.
Intrebat despre modul in care Fondul priveste evolutia economica a Romaniei din primul trimestru, reprezentantul institutiei a aratat ca datele reflecta o crestere puternica, si, ca atare, echipa FMI va revizui avansul prognozat pentru 2008 in sens ascendent, comparativ cu prognozele realizate de misiune in timpul vizitei din luna aprilie. Dupa consultarile din luna aprilie cu autoritatile romane, FMI a anticipat o crestere economica de 5,5% in 2008, urmata de un avans de 4,7% anul viitor, fata de 6% in 2007.
“Aceasta ar fi in concordanta cu un posibil scenariu de continuare a boom-ului in 2008, dar, cu toate acestea, ne asteptam la o incetinire a cresterii economice in anul 2009”, a afirmat Fernandez-Ansola.
In ceea ce priveste evolutia componentelor PIB din primele trei luni, oficialul Fondului este de parere ca pare a fi vorba de o consolidare semnificativa atat a cheltuielilor de capital agregate, cat si a consumului.
“Vedem o consolidare economica generala. In acest context, cred ca in 2008 se va inregistra o crestere economica puternica, poate mai puternica decat in 2007”, a spus Fernandez-Ansola.
Acesta a adaugat ca zona constructiilor reprezinta un sector puternic, care nu da semne de incetinire, acesta fiind motivul revizuirii in sens crescator a proiectiei de crestere PIB pentru anul 2008.
Intrebat despre impactul alegerilor programate pentru 2008 asupra economiei Romaniei, oficialul FMI a aratat ca, pana in prezent, economia s-a miscat intr-un ritm alert fara sa tina seama de calendarul politic, acest lucru urmand sa nu se schimbe in acest an.
“Cu toate acestea, dezechilibrele s-au acumulat, iar progresul in planul reformelor structurale a fost modest. Mergand mai departe, este esential ca noua administratie sa acorde atentie acestor doua aspecte pentru a sustine continuarea cresterii economice”, a mai spus Fernandez-Ansola.
In primele trei luni ale anului, economia Romaniei a crescut cu 8,2%, cel mai important avans, de 32,4%, fiind inregistrat de sectorul constructiilor.
Serviciile au avut cea mai mare contributie la formarea PIB, de patru puncte procentuale, urmate de constructii – 1,7 puncte, industrie – 1,5 puncte si impozitele nete pe produs – un punct. In aprilie, avansul preturilor de consum a incetinit la 0,52%, comparativ cu 0,67% in luna anterioara, iar rata anuala a inflatiei a ajuns la 8,62%, nivel apropiat de maximul ultimilor doi ani, atins in martie.
BNR a stabilit pentru acest an o tinta de inflatie de 3,8%, plus/minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5%, cu acelasi interval de variatie.
Banca Nationala a revizuit in usoara crestere prognoza de inflatie pentru anul 2008 de la 5,9% la 6%, dar a redus estimarea pentru anul viitor de la 3,9% la 3,5%.

Alimentele, factorul inflationist principal
Cresterea preturilor de consum din mai ar putea sa fie mai accelerata decat in aprilie, principalii determinanti ai avansului fiind preturile alimentelor si cele ale combustibililor, potrivit mai multor analisti economici, ale caror prognoze privind inflatia lunara sunt cuprinse intre 0,4% si 0,7%.
Economistul-sef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor, si economistul ING, Vlad Muscalu, au declarat ieri ca anticipeaza pentru mai o inflatie de 0,7%, ceea ce va conduce la o rata anuala de 8,68%.
In acelasi timp, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, se asteapta la o inflatie lunara de 0,4%, astfel ca rata anuala ajunge la 8,4%.
Analistii intervievati sunt de parere ca preturile alimentelor si combustibilii stau la baza cresterii preturilor din luna mai.
“Principalii factori ai inflatiei din luna mai ar trebui sa fie alimentele si combustibilii, dar si deprecierea leului. Totusi, avansul preturilor alimentelor ar trebui sa se decelereze. Credem ca majorarile preturilor la combustibili ar putea avea efecte secundare asupra altor preturi cuprinse in indicele preturilor de consum”, a afirmat Dumitru.
In luna aprilie, avansul preturilor de consum a incetinit la 0,52%, comparativ cu 0,67% in luna anterioara, iar rata anuala a inflatiei a ajuns la 8,62%, nivel apropiat de maximul ultimilor doi ani, atins in martie, potrivit datelor Institutului National de Statistica.
“Inflatia va continua sa creasca si in iunie, ceea ce este in linie cu predictiile noastre, conform carora nivelul maxim al inflatiei, in termeni anuali, va fi atins in iulie si se va situa la 9,2%. Scenariul conform caruia indicele preturilor de consum va reveni pe o panta descendenta in semestrul doi ramane cel mai probabil. Tinand seama de cele mentionate, ne asteptam ca BNR sa creasca la 10% dobanda de politica monetara in sedinta din 26 iunie”, a spus Libocor.
Si economistul-sef al Raiffeisen se asteapta la o majorare a dobanzii bancii centrale, in special dupa publicarea datelor privind cresterea economica din primele trei luni, care s-a ridicat la 8,2%, cel mai inalt nivel dintr-un prim trimestru dupa 1990.
“Credem ca datele privind PIB din primul trimestru au reprezentat vesti proaste pentru Banca Nationala, intrucat nivelul este mult peste potentialul economiei si adauga presiuni inflationiste”, a adaugat Dumitru.