Antonio Fazio, guvernatorul bancii centrale italiene, este audiat in cursul acestor zile de magistratii italieni care analizeaza rolul pe care l-a jucat in blocarea preluarii unei banci italiene, Banca Antonveneta, de catre banca olandeza ABN Amro, informeaza BBC News.
El este acuzat de favorizarea Bancii Populare Italiene de a prelua Banca Antonveneta. Banca centrala a aprobat preluarea acesteia, de catre Banca Populara Italiana, cu toate ca oferta de licitatie a fost ulterior suspendata.
In acest timp, prin intermediul presei au aparut detaliile unor conversatii din care rezulta ca guvernatorul bancii centrale, Antonio Fazio, i-ar fi spus directorului executiv al Bancii Populare ca oferta acesteia, pentru Banca Antonveneta, primise unda verde din partea bancii centrale.
Dezvaluirile au provocat o reactie in lant pe scena politica italiana. Primul care a iesit la rampa a fost fostul ministru de finante Domenico Siniscalco. Apoi el a aruncat “paie pe foc”, cerandu-i lui Fazio sa-si dea demisia din functia de guvernator al bancii centrale italiene. Reactia primului-ministru nu s-a lasat nici ea mult asteptata. In cursul zilei urmatoare, Berlusconi a iesit din umbra si si-a precizat ferm pozitia, caracterizand remarcele lui Siniscalco drept “justificate”. Interventia sa nu a facut decat sa declanseze un duel de o amploare nemaiintalnita pe scena politica italiana.
Guvernatorul se mai bucura la ora actuala doar de sprijinul Ligii de Nord, o grupare politica destul de mica din coalitia aflata la conducere. Chiar si importanta acestui ajutor a devenit nesemnificativa sub impactul actiunilor lui Berlusconi. Sprijinul entuziast al Ligii de Nord era explicat de intentiile guvernatorului de a crea o banca destul de puternica situata in zona care inconjoara Milano si Venetia, centrul de forta al partidului.
Antonio Fazio neaga cu insistenta ca ar fi vinovat de aceste lucruri.
Controversatul guvernator al bancii centrale italiene este renumit ca fiind o personalitate incapatanata. In acest sens, Marco Zatterin, jurnalistul publicatiei La Stampa, isi aminteste o serie de discutii avute cu Fazio cu mult timp inainte de a fi numit guvernator al Bancii Italiei.
“Ne gaseam undeva in Roma si discutam despre nivelul dobanzilor”, descrie jurnalistul italian.
“Incercam sa aflu daca banca centrala intentioneaza cresterea dobanzilor. Incercam sa aflu cat mai multe de la el, insa mi-a vorbit 40 de minute despre cu totul alte subiecte”, a adaugat Marco Zatterin.
Acest tip de comportament al lui Fazio a iesit la iveala si in scandalul ce a dominat economia italiana in ultimele luni.
In Italia guvernatorul bancii centrale este numit pe viata. Acest tip de mandat nedeterminat acordat guvernatorului bancii centrale de catre statul italian era gandit ca o strategie de impiedicare a eventualelor influente politice asupra politicii monetare. La ora actuala, atat politicienii, cat si expertii sunt de parere ca metoda este deja invechita, tinand cont de faptul ca in atributiile niciunui guvernator al vreunui stat european nu mai intra fixarea ratei dobanzii.
Chiar daca, pana la urma, Fazio se hotaraste sa demisioneze, scandalul intins pe parcursul intregii veri reprezinta o problema rusinoasa pentru Berlusconi, costandu-l o buna parte a suportului public cu doar noua luni inaintea alegerilor generale. Sondajele de opinie efectuate in Italia nu il mai indica pe actualul prim-ministru printre castigatorii cursei electorale. Pe langa celelalte probleme, acesta se mai confrunta in prezent cu o crestere economica slaba si cu atacuri din partea partenerilor de coalitie, care se indoiesc de rolul sau de lider.
Ministrul de finante italian Domenico Siniscalco a demisionat din cauza ca nu a reusit sa il convinga pe guvernatorul Bancii Nationale, Antonio Fazio, sa renunte la functie.
Totodata, Siniscalco a demisionat pentru ca Berlusconi a refuzat sa-l sprijine in solicitarile sale repetate ca Fazio sa demisioneze. Cu toate acestea , Berlusconi a declarat ca actualul guvernator al bancii centrale italiene afecteaza credibilitatea Italiei. Totusi, atitudinea lui Berlusconi ameninta sa afecteze si mai mult credibilitatea Italiei intr-un moment in care conturile sale publice sunt analizate de agentiile internationale de rating. Schimbarea de ministri ridica semne de intrebare privitoare la directia pe care o urmeaza Italia, daca aceasta directie exista, in ceea ce priveste strategia economica.
Siniscalco ar fi al doilea ministru de finante care a incercat sa il inlature pe Fazio in 14 luni. Giulio Tremonti, predecesorul sau, a renuntat la post in iulie 2004, in parte din cauza ca nu a reusit sa il forteze pe guvernator sa paraseasca fotoliul dupa scandalul Parmalat Finanziaria, cel mai mare faliment din istoria Italiei.
Antonio Fazio nu a fost dintotdeauna perceput ca fiind o figura controversata. Nascut in 1936 in sudul Romei, acesta este licentiat in economie la Universitea din Roma si se alatura Bancii Italiei in anul 1960.
Familist convins si tata a cinci copii, Fazio s-a bucurat de o reputatie solida in cariera sa de bancher, iar in 1993 este numit guvernator al bancii centrale.
Acesta a reusit sa mentina imaginea Bancii Italiei de institutie incoruptibila si desi se considera un eurosceptic, in 1999 a asigurat procesul de adoptare a monedei unice euro.