Apa mai curata la robinet, o afacere de sute de milioane dolari

Starea dezastruoasa a infrastructurii de tratare, epurare si alimentare cu apa din localitatile Romaniei a dat nastere unei afaceri uriase, estimata la sute de milioane de dolari pe an.  tevile erau stricate si inainte, dar afacerea ia amploare acum dintr-un motiv simplu: vin banii de la Uniunea Europeana, prin programul ISPA de finantare a infrastructurii.
Mirosul acestei afaceri l-au simtit, cum era de asteptat, in primul rand companii puternice de profil din Europa- banii sunt doar europeni. Dealtfel, finantarile publice ale UE in Est sunt foarte urmarite de companiile private.
 Companii precum Swedish Water (Suedia), Va Tech (Austria), Cascal (Olanda), Acea sau Astaldi (Italia)dar si giganti precum Veolia (fost Vivendi) si grupul Suez, ambele din Franta, se bat la licitatii care au loc in marile orase pe proiecte de statii de epurare, tratare a apelor reziduale sau chiar pentru castigarea concesiunilor de alimentari cu apa.
Mai mult chiar- alte grupuri, cu activitati de baza in alte domenii decat tratarea apei, si-au schimbat strategia pe piata romaneasca, concentrandu-si atentia asupra acestei oportunitati aparute.
Este cazul companiei italiene de constructii Astaldi, prezenta pe piata interna de mai multi ani prin Italstrade in domeniul constructiei de sosele si modernizarii de aeroporturi.
“Estimam ca anul acesta si anul viitor vor fi incepute aproximativ 30 de astfel de proiecte (de tratare/epurare a apei-n.red.). Daca luam o valoare medie a proiectului de 20 – 30 de milioane de dolari, rezulta o piata de minim 600 – 700 milioane de dolari in numai doi ani. Este normal sa fim interesati de astfel de lucrari”, a declarat pentru Ziarul Financiar Francesco Scaglione, director general al Astaldi pentru Romania.
Interesul pentru aceste proiecte a crescut puternic in ultimii ani pe masura ce Uniunea Europeana a acordat finantare de pana la 75% (in mod exceptional 85%) din valoarea proiectului prin fonduri nerambursabile ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare).
Numai in perioada 2000 – 2002, au fost semnate memorandumuri de finantare ISPA pentru proiecte de acest tip in valoare totala de 682,2 mil. euro.
Valoarea unui asemenea proiect poate ajunge pana la 100 mil. euro, perioada de executie fiind, de regula, de 3-4 ani.
“Potentialul pietei este foarte mare. De ce ? Nu s-au facut investitii in ultimii 50 de ani si se inregistreaza pierderi mari de apa pe retelele de alimentare”, afirma Giovana Soare, director responsabil cu dezvoltarea pentru Veolia Romania, filiala locala a grupului francez Veolia Environnement (fostul Vivendi).
Gigantul francez este concesionarul serviciilor de alimentare cu apa si canalizare din Bucuresti si Ploiesti, si lupta acum pentru castigarea concesiunii serviciilor de la Constanta.
Valoarea contractului de concesiune pentru Constanta este estimata la circa 25 mil. euro, la licitatie participand alaturi de operatorul francez Berliner Wasser, Gas und Wasser (Germania), Acea (Italia) si consortiul international Cascal (Olanda) – Canal Isabel (Spania) – Va Tech (Austria), conform unor surse apropiate discutiilor.
Scaglione spune ca Astaldi a participat deja la licitatiile pentru modernizarea statiilor de epurare de la Cluj si Timisoara, unde nu a avut castig de cauza in final.
“Numai la Timisoara- proiect in valoare de 30 de milioane de euro, au fost 16 oferte de la firme din Germania, Grecia, Turcia si alte tari europene. Valoarea proiectelor este substantiala, banii sunt platiti relativ rapid, deci este normal sa existe concurenta mare”, a precizat Scaglione de la Italstrada.
 Astaldi estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de circa 60 de milioane de euro din operatiunile derulate pe piata din Romania.
In afacere vor sa intre si firmele israeliene. “Romania dispune de un potential investitional in acest domeniu de ordinul sutelor de milioane de dolari, iar firmele israeliene au experienta si tehnologii adecvate pentru astfel de proiecte in domeniul tratarii apelor reziduale, a statiilor de epurare si a proiectelor de mediu”, a spus Avraham Israeli, directorul departamentului pentru constructii si mediu la Institutul Israelian de Export, conducatorul delegatiei de oameni de afaceri.
Nici companiile de talie mai mica, dar pregatite pentru o expansiune in regiune, nu au ramas indiferente la oportunitatile de a intra pe o piata la noi inca nedezvoltata.
Compania ungara Korte Organica, care activeaza in domeniul serviciilor de protectie a mediului si de tratare a apei, a anuntat ca este interesata sa-si extinda afacerile in Romania in cursul anului 2003, potrivit presedintelui companiei, Istvan Kenyeres.
In planul de expansiune regionala, era prevazuta infiintarea de filiale in Polonia si Austri in 2002 si unitati in Slovacia si Romania in acest an.
In prezent, piata romaneasca a serviciilor de tratare a apei este dominata de regiile municipale si judetene pentru alimentare cu apa si canalizare si de societatile comerciale, controlate de consiliile locale. De unde vin banii pentru piata?
Prin  ISPA, Romania primeste fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana, sume intre 208 si 270 mil. euro pe an in perioada 2000 – 2006, impartite in mod egal de proiectele de infrastructura de transport si cele de mediu.
Restul de pana la 25% poate fi acoperit de la bugetul local, central, imprumuturi, donatii sau mecanisme moderne de finantare precum BOT (Construieste – Opereaza – Transfera) sau Project Finance (rambursarea creditului se face din veniturile generate de proiect).
Un proiect de parteneriat public – privat este pregatit inca de anul trecut de consortiul format din companiile Inframan Gmbh (Austria), Amiantit (Arabia Saudita), Jos Ripl (Germania) si Swedish Water (Suedia). Acest consortiu vrea sa investeasca 35 mil. euro in realizarea unui sistem de alimentare cu apa a treisprezece localitati din judetele Mures, Sibiu si Harghita.
Potrivit ultimelor informatii, mecanismul de finantare propus este urmatorul : consortiul va trebui sa contribuie cu capital reprezentand 25-30% din valoarea lucrarilor, restul urmand sa fie asigurat din credite obtinute de la banci de catre consortiu, recuperarea investitiei urmand sa se faca in 15-20 de ani din operarea proiectului, prin contracte incheiate cu operatorii locali de alimentare cu apa si canalizare.
Afacerea nu se rezuma doar la Romania, ci la tot estul Europei.
Din 1998, Vivendi si Suez au castigat concesiunile din cel putin 23 de mari orase sau districte din Slovenia, Romania, Polonia, Ungaria, Estonia, Cehia, Croatia sau Bulgaria.
adrian.mirsanu@zf.ro ; laurentiu.ispir@zf.ro