Magazinele de tip alimentară și chioșc, care duc cu gândul la vremurile de dinainte de 1990, sunt în continuare cele care domină ca număr comerțul românesc. Cu un total de circa 74.000 de magazine la finalul anului trecut, retailul tradițional a început să piardă jucători încă din perioada de boom, arată un studiu al companiei de cercetare de piață Nielsen.

Astfel, într-o perioadă în care atât economia, cât și consumul creșteau, acesta din urmă chiar cu peste 10 procente, o serie de chioșcuri și alimentare începeau să își închidă porțile. Motivele care stau în spatele închiderii de magazine de tip chioșc sau alimentară sunt în principal reducerea consumului și expansiunea retailului modern.

“De când s-au deschis în zonă două magazine Mega Image vânzările au început să scadă. Criza a avut și ea rolul ei”, spune vânzătoarea unui chioșc de pe Ștefan cel Mare care tocmai a servit un client care a cumpărat o brichetă.

Mai mulți vânzători însă refuză să comenteze. “Prefer să mă abțin.”

Au ajuns la jumătate din comerț

În aceeași perioadă, respectiv 2006-2007, retailul modern începea să își ia avânt, tot mai multe hipermarketuri, supermarketuri și magazine de tip discount fiind inaugurate în România. Comerțul modern – ce include magazinele de tip cash & carry, hipermarketurile, supermarketurile și magazinele de tip discount – are o istorie scurtă de doar 15 ani pe piața locală.

Pionierul a fost Metro Cash & Carry, care în 1996 a deschis primul magazin în România. Lui i-au urmat apoi Billa (1999) și Carrefour (2001).

Dacă retailul tradițional a intrat pe un trend descendent, cel modern a început să câștige tot mai mult teren. În acest context numărul de magazine de tip hiper, super market sau discount s-a dublat în ultimii ani.

Cu investiții de sute de milioane de euro, jucători precum Carrefour, Penny Market sau Mega Image, au reușit să câștige jumătate din piață, ajungând la afaceri totale de circa 8 miliarde de euro, jumătate din comerțul local.

Potrivit ultimelor date disponibile, afacerile tuturor celor peste 70.000 de magazine din retailul tradițional se ridică tot la 8 mld. euro. În ultimii trei ani piața a pierdut circa 5 mld. euro, în condițiile în care consumul a scăzut cumulat cu aproape 20% în această perioadă.

Criza financiară s-a reflectat puternic în consum, care a început să scadă încă din 2009 după o perioadă de creșteri de peste 10%. Creșterile de taxe, reducerile salariale și eliminarea primelor, precum și restructurările de personal au făcut ca românii să meargă mai rar la cumpărături sau să cumpere produse mai ieftine.

Continuă să investească

În pofida acestei evoluții negative a consumului, jucătorii din retailul modern au continuat să investească, susținuți de forța financiară a companiilor mamă. Mulți dintre aceștia au pariat pe revenirea consumului în anii care vor urma. Mai mult, inaugurările de noi unități i-au ajutat pe retaileri să își mențină afacerile la un nivel similar, în condițiile în care vânzările per unitate au scăzut.

La finalul anului trecut existau în România aproape 900 de supermarketuri, hipermarketuri și magazine de tip discount, față de 429 în 2006.

Hipermarketurile, un segment de piață de circa 3,5 mld. euro cu cinci jucători (Carrefour, Kaufland, Cora, Real și Auchan), și-au triplat numărul de magazine în perioada 2006-2010.

Carrefour, liderul de pe segmentul hipermarketurilor a deschis în aceeași perioadă 16 magazine pe acest format. Mai mult, compania a intrat la finalul lui 2007 și pe segmentul supermarketurilor, unde a ajuns la 40 de magazine în prezent.

Criza financiară nu a lăsat neatins însă retailul modern. Loviți de un consum în scădere și de un blocaj al finanțărilor, retailerii români au intrat rând pe rând în insolvență, printre cele mai mari intrări în incapacitate de plată numărându-se Spar (frații Ioan și Floare Cuc), Trident (Constantin și Alina Mateescu) sau Pic (frații Ilie și Cornel Penescu).

Așa au apărut mișcări pe piața de retail în urma cărora jucătorii cu capital străin (Mega Image sau Billa) au preluat câteva magazine ale unor rețele dezvoltate de antreprenori români (Prodas, Primăvara sau foste spații ale Spar), care nu au mai putut finanța extinderea rețelelor.

Farmaciile se extind

Dacă retailul cu dominanță alimentară a avut o evoluție cu două fețe – comerțul modern evoluând în sens ascendent și cel tradițional pierzând teren – farmaciile, pet-shopurile și magazinele de produse cosmetice au continuat să se extindă.

Astfel, din 2006 până la finalul anului trecut s-au deschis aproape 2.800 de noi astfel de unități. Spre exemplu, lanțul de farmacii Dona, are în prezent peste 200 de unități, de două ori mai mult decât în 2008.

Filip Schwartz, proprietarul și directorul executiv al Otter Distribution, explica la începutul acestui an motivul care stă în spatele evoluției numărului de farmacii. El spunea că în perioada 2007-2008, când retailul stradal era mai puternic, chiriile ajunseseră la un nivel aberant de mare, iar spațiile comerciale ajunseseră să fie ocupate de bănci, farmacii și cazinouri.

Apoi, retailul de masă s-a mutat la mall, unde există parcări, zona de entertainment și restaurante, iar farmaciile au rămas să ocupe în continuare zona stradală.