Aproape 60% dintre europeni, impotriva integrarii Romaniei in UE

Marea majoritate dintre noi, aproape 80%, vrem sa devenim cetateni ai Uniunii Europene. Dar Uniunea ne vrea? Raspunsul la aceasta intrebare, deloc incurajator, este relevat de studiul realizat de una dintre cele mai mari companii de cercetare a pietei din lume – GfK, la solicitarea The Wall Street Journal Europe.
Doar 41% dintre cetatenii UE ar accepta in acest moment ca Romania sa se integreze in Uniunea Europeana, releva sondajul GfK.
Romania se afla, astfel, la categoria “nedorite” foarte aproape de Turcia si Rusia, tari despre care numai 38%  dintre europeni considera ca merita sa faca parte din Uniune.
Cele mai agreate tari in perspectiva aderarii  sunt – cum era de asteptat – Ungaria, Polonia si Cehia (doua treimi dintre intervievati sunt favorabili), urmate de tarile baltice (49%). Cel mai putin dorite la o eventuala integrare in Uniunea Europeana sunt tarile balcanice (Albania, Macedonia, Iugoslavia si Bosnia) si tarile nord-africane (Maroc si Tunisia), acceptate de doar 32% dintre repondenti.
Cei mai reticenti  europeni in privinta deschiderii UE in fata unor noi veniti sunt germanii. Peste jumatate dintre ei (60%) vor ca doar Ungaria sa fie membra a UE, iar aproape unul dintre doi germani ar accepta ca si Cehia si Polonia sa fie admise. Cand vine vorba de romani situatia se schimba. In ochii germanilor, turcii sunt oarecum mai de dorit in UE decat romanii: 30%  dintre germani sunt de acord cu intrarea turcilor in UE, proportie care scade la 22%  cand vine vorba de romani.
Cei mai prietenosi fata de integrarea noastra in UE sunt danezii (65% sunt pro) si italienii (60%). Din randul tarilor care nu au inceput negocierile de aderare, Rusia vede cel mai prost integrarea Romaniei; doar 16% dintre supusii lui Putin sunt de acord cu aceasta perpectiva.
Studiul, intitulat “Viitorul Europei”, a fost realizat pe baza raspunsurilor a 18.822 de persoane din 17 tari. Pentru prima data au fost cuprinse intr-o astfel de cercetare si persoane din SUA, Rusia si Portugalia.
Cetatenii din UE si SUA au opinii similare legate de dezvoltarea Uniunii Europene din punct de vedere economic si militar in urmatorii douazeci de ani. Astfel, unul din trei crede ca Europa va ajunge din urma SUA ca putere economica, dar nu si din punct de vedere militar. Doar un sfert dintre europeni cred ca Europa va evolua in toate sensurile intr-o “superputere” cum este SUA astazi, opinie impartasita de 14% dintre americanii participantii la studiu.
Circa 50% dintre participantii la cercetare cred ca relatiile dintre SUA si Europa vor fi in viitor ca astazi, adica “prietenoase, dar cu accente de rivalitate”. O eventuala deterioare a acestor relatii este asteptata doar de 20% dintre participantii la studiu.
Mai mult de doua cincimi dintre europeni considera ca UE se va largi, insa conflictele de putere dintre Bruxelles si guvernele nationale vor fi “la ordinea zilei”. Totusi, ei nu se asteapta la schimbari constitutionale fundamentale. Opt procente dintre americani si europeni sunt de parere ca UE va reveni la state individuale si ca euro nu va supravietui ca moneda in circulatie.
Numarul scepticilor este mai mare in Germania, unde 15% dintre cei intervievati cred ca in urmatorii 20 de ani influenta UE va scadea si alti 8% se asteapta ca UE sa dispara complet si euro sa esueze. Pe de alta parte, scandinavii reprezinta cea mai optimista voce in ceea ce priveste viitorul Europei.
Autorul studiului de mai sus, grupul german GfK este una dintre cele mai importante organizatii de cercetare de piata din lume, cu operatiuni in 51 de tari, compania fiind prezenta si in Romania incepand cu anul 1992 prin filiala GfK Romania. In anul 2002, GfK Romania a realizat o cifra de afaceri de aproape 1,5 milioane de euro, printre clientii sai numarandu-se mari firme multinationale prezente in tara.