Răspunderea pentru depunerea la bancă a unor documente false sau care conțin afirmații false în vederea obținerii unui credit revine instituțiilor și persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat, băncile făcând toate diligențele cerute de norme pentru a verifica autenticitatea, susține Asociația Română a Băncilor (ARB) în replică la speculațiile recente privind existența unei adevărate “caracatițe bancare” implicate în fraude cu credite.
“Calificări precum «caracatița bancară» sunt forțate și extrem de periculoase și nu ar trebui formulate decât în baza unor probe indiscutabile, printr-o documentare riguroasă”, afirmă ARB. Asociația profesională a comunității bancare se plânge că au fost făcute “afirmații surprinzătoare cu caracter de certitudine” la adresa unor bancheri, în absența deciziei instanței. “Facem apel la tratarea subiectului cu menționarea aspectului referitor la prezumția de nevinovăție.”Reputația sistemului bancar a fost zdruncinată la sfârșitul săptămânii trecute după ce DIICOT a trecut la rețineri în cadrul unei anchete privind o rețea specializată în obținerea de credite în mod fraudulos.
Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – al cărui președinte Aurel Șaramet este anchetat de DIICOT – nu-și asumă nicio responsabilitate în acest scandal, prezicând că nu intră în contact cu beneficiarii finali ai garanțiilor – fie că sunt persoane fizice sau IMM-uri. “Aprobarea emiterii garanțiilor de către FNGCIMM se realizează prin decizia colectivă a două comitete, compuse fiecare din câte 5 membri, fiecare cu drept egal de vot”, a precizat instituția.
De asemenea, AVAS a simțit ieri nevoia să afirme că angajații săi nu sunt implicați în “dosarul fraudelor bancare”.
Rămâne ca procurorii să-și susțină mai departe cazul în fața judecătorilor și să clarifice implicarea bancherilor în acest scandal.