Programul de reabilitare termică este un eșec, pentru că reprezintă o abordare unidirecțională, ce nu ia în considerare problematica estetic-arhitecturală, susține arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR).
Țigănaș se referă la blocurile și casele care, pe fondul reabilitării termice, au primit o nouă fațadă, colorată, însă neuniformă, care creează o imagine discordantă la nivelul unei localități. “Este o pierdere ireversibilă în special în cazul clădirilor de patrimoniu și o putem considera chiar o crimă, pentru că nu se poate ignora aspectul estetic al acestor clădiri, care reprezentau vârfuri arhitecturale la momentul la care au fost construite.”
Vina pentru orice eșec arhitectural este împărțită între cei care comandă, cei care gândesc, cei care autorizează, cei care construiesc și cei care acceptă un proiect, fiind vorba mai mult de o cultură a construirii, pe care nicio lege nu o poate impune, a susținut președintele OAR.
Aceeași opinie o împărtășesc și reprezentanții statului, care promit să ia măsuri în acest sens, explicând că există un proiect de lege care în momentul de față se află în consultări interministeriale și care se referă la reabilitarea estetic-arhitecturală.
“Mesajul central pe care vrem să-l transmitem este că imaginea urbană nu e un moft, ci afectează în mod direct atractivitatea economică a localităților. Contează foarte mult modul în care sunt reabilitate clădirile, coerența sau, dimpotrivă, incoerența intervențiilor în această direcție”, a declarat Anca Ginavar, directorul Direcției Generale Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.