Industria arhitecților trăiește modest în prezent, din proiecte publice de infrastructură sau mici investiții private. În așteptarea deblocării creditării și revenirii încrederii investitorilor, arhitecții susțin că accentul trebuie pus pe atragerea de fonduri europene, după modelul altor state care au folosit această opțiune pentru modernizarea infrastructurii.
Statul a început o serie de investiții în infrastructură și consolidări de obiective publice, dar acestea nu pot compensa seceta din zona rezidențială, în timp ce în materie de malluri sau clădiri de birouri noi, proiectele care necesită în aceste zile un design nou pot fi numărate pe degete.
Cu alte cuvinte, arhitecții nu resimt încă semnalele pozitive din piața imobiliară transmise de alți jucători și așteaptă în special o activitatea mai mare în zona atragerii de fonduri europene pentru infrastructură, dar și pentru proiecte private, lucru posibil după cum o serie de investitori au demonstrat.
“Evoluția pieței de proiectare de arhitectură, după acești ani de criză, este nesemnificativă. Ar putea crește dacă se vor deschide noi axe de finanțare din fonduri europene, dacă România ar urgenta semnarea unor protocoale cu UE precum programul Jessica (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas, n.r.), dacă executivul va demara noi direcții de investiții în programe arhitecturale de transport (gări, aeroporturi), educație, sănătate – spitale, cultură – muzee, sau dacă se va relansa creditarea în domeniul imobiliar”, spune arhitectul Bogdan Babici, proprietarul biroului Tecon.
El evaluează piața la aproximativ 280 milioane euro, luând în calcul cifrele de afaceri ale companiilor mari din segment, care încasează valoarea integrală a contractului de proiectare. Contractele includ și onorariile proiectanților de specialitate, precum inginerii structuriști sau de instalații. Tecon a avut anul trecut o cifră de afaceri de 6,2 milioane de lei (1,5 mil. euro) și un profit net de 2 milioane de lei (475.000 de euro), cu o echipă formată din 18 angajați.
Călin Negoescu, asociat în cadrul biroului Westfourth Architecture, cu afaceri de 1,1 milioane de euro anul trecut, spunea de asemenea recent că a semnalat o oarecare lipsă de inventivitate din partea investitorilor în ceea ce privește asigurarea finanțării pentru realizarea noilor proiecte, astfel că piața de proiectare deocamdată “nu dă semne de revenire”.
Karoly Nemeș, membru fondator al biroului Graphic Studio, ale cărui afaceri s-au ridicat anul trecut la 1 milion de lei, jumătate față de perioada 2007-2008, arată că piața românească de construcții, și implicit de proiectare, a trecut parțial prin două etape de dezvoltare imobiliară – construcția de centre comerciale și clădiri de birouri, respectiv de locuințe – în timp ce etapa a treia, care reprezintă investițiile publice în infrastructură, nu excelează.
“La noi totul se rezolvă de azi pe mâine, noi nu cunoaștem sau nu vrem să știm ce facem săptămâna viitoare, anul viitor, deceniul următor. Un factor important ar putea fi, și nu înțelegem de ce nu se exploatează la maximum, accesarea fondurilor europene. Fondurile care au făcut din Spania țara europeană cu cea mai modernă infrastructură de transporturi”, a spus arhitectul. El afirmă că nu se întrevăd factori care ar influența piața de construcții în 2011. “Și vine 2012 cu niște alegeri, poate atunci vom vedea niște investiții, dar tot «heirupiste», fără acea viziune-strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, care ar trebui să fie obligatorie pentru orice guvern, indiferent de coloratura politică”, a mai spus Nemeș.
Arhitecții de la Graphic Studio au lucrat la proiectarea Arenei Naționale, în consorțiu cu firma GMP Architekten și în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Alte proiecte în care firma a mai fost implicată sunt Casa Fotbalului sau Piscina Olimpică de la Timișoara.
Marius Călin, fondator al biroului de arhitectură ZIP & BDX Studio, susține că evaluarea anuală a acestui tip de piață este dificilă din cauză că majoritatea proiectelor se desfășoară pe o perioadă de câțiva ani de la emiterea autorizației de construire, însă indică drept punct maxim de dezvoltare intervalul 2006-2008.
Salarii medii de 650 de euro. Un birou de arhitectură care poate derula proiecte mai complexe are minimum 8-10 angajați, iar în actualele condiții de criză există diverse moduri de remunerare a angajaților, spune Bogdan Babici.
Angajații primesc fie salarii fixe, a căror medie actuală este undeva la 650 de euro, fie salariu minim, cu bonificație la proiect, procentual din profitul realizat, iar în acest caz salariul de bază este de aproximativ 300 de euro, în timp ce bonificația este de 10-15%. El susține că onorariile percepute de arhitecți au scăzut în domeniul programelor comerciale, dar s-au menținut în cazul proiectelor rezidențiale de lux, clienții înțelegând că economiile în derularea investiției nu trebuie făcute tocmai la capitolul proiectare.
Pe de altă parte, el a afirmat că una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat biroul de la venirea crizei a fost scăderea pieței concomitent cu o creștere a concurenței, care nu s-a manifestat în planul calității, ci mai mult sub aspect financiar, în sensul în care anumiți jucători au scăzut foarte mult prețul până la punctul la care nu a mai existat profit pentru birou.
Contractele încheiate de companie în 2010-2011 includ proiecte integrate și specialități pentru infrastructura industrială sau pentru baze sportive. În prezent, biroul lucrează la un studiu amplu pentru reconversia unei platforme industriale.
Fondatorul ZIP & BDX Studio spune că un birou are în medie între 3 și 6 angajați, iar structura salarială este influențată de “aspirațiile aberante către salariile din UE”. “Incapacitatea educațională de a susține evoluția profesiunii contemporane a condus – mai bine spus a adjudecat, denaturarea profesiunii de architect inițiată în deceniul predecembrist. Trebuie să schimbăm radical educația și implicația profesională.” ZIP& BDX Studio a primit în acest an un premiu pentru proiectarea unui pavilion al Hidroelectrica. Călin este și profesor de arhitectură în România și în SUA.
Departe de Europa. Babici susține că piața locală de arhitectură nu se poate compara cu cea din alte state europene, unde există principii sănătoase de concurență, care stimulează performanța. “Acolo a fi arhitect chiar reprezintă ceva și responsabilitățile sporite ale arhitecților sunt remunerate în mod just, serviciile lor fiind apreciate. Aici toată lumea se pricepe, nevoia de arhitectură nefiind conștientizată încă”.
Babici a spus că din cauza crizei multe din birourile și companiile de proiectare n-au rezistat și s-au divizat, ceea ce a dus la apariția unui număr ridicat de birouri individuale sau firme mici, care acoperă nișe restrânse de piață.
“Numărul firmelor care fac arhitectură adevărată și proiectează la un standard ridicat este extrem de restrâns și asta se poate vedea în numărul mare al construcțiilor fără căpătâi realizate în ultimii ani.”