Mai mulți arhitecți au participat joi la o dezbatere privind construcția de pasaje auto pe bulevardele Kiseleff, Prezan și Aviatorilor, susținând că Primăria Capitalei distruge astfel arhitectura, spațiul verde, promenadele și pistele pentru bicicliști doar pentru ca mașinile să circule mai repede.

Ordinul Arhitecților din România (OAR) București, alături de alți specialiști în arhitectură și urbanism și reprezentanți ai societății civile susțin că Primăria Capitalei va distruge marile bulevarde din nord – Kiseleff, Prezan și Aviatorilor – prin construcția de pasaje pentru fluidizarea traficului auto, în acest scop existând soluții alternative, precum folosirea unor inele ocolitoare ale orașului.

Arhitectul Dan Marin a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul și Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, arătând că “nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées ca s-o ia mai repede”, celebrul bulevard fiind perceput drept “un ax simbolic al Parisului” și nu unul “de circulație”. Cu toate acestea, se circulă pe Champs-Élysées și există și mici parcări discrete, mascate de vegetație, accentul punându-se pe urbanism, natură și om, a continuat Dan Marin.

În schimb, pe cele trei mari bulevarde din nordul Capitalei, Primăria vrea să instaleze pasaje auto, afectând spațiul verde, promenadele și pistele pentru bicicliști, dar și aspectul acestei zone de asemenea istorice, “pentru că nu pot pătrunde rapid în București cei care vin din Voluntari sau Corbeanca unde și-au făcut case”, a mai spus arhitectul.

El a subliniat, de altfel, că circulația de tranzit nu se face prin centrul orașului, pe străzi suspendate, ci pe centură și inele la periferie, iar Bucureștiul nu este străin de această soluție, propusă ca prioritară în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală București – “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulației auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor și a centurii”.

În schimb, proiectul construirii acestor pasaje a fost lansat ca unul “de infrastructură”, nu “de urbanism”, licitațiile pentru desemnarea constructorilor s-au făcut și abia după aceea s-a luat în discuție și aspectul urbanistic și s-a apelat la arhitecți să vină cu argumente în sprijinul proiectului, a mai spus Dan Marin, citând Legea nr. 255/ 2009 privind lucrările de infrastructură în care se prevede că acestea pot fi autorizate fără alcătuirea unor documente de urbanism.

“Este o stare de spirit: «Noi construim, n-avem timp de istoria voastră». (…) Lucrurile sunt foarte grave”, a mai spus arhitectul.

“Este furat bucureștenilor acest ansamblu de promenadă”, a declarat și Mircea Ochinciuc, președintele OAR București, apreciind că “s-a creat o anumită presiune” pentru realizarea pasajelor de cei care s-au mutat în Voluntari sau Corbeanca, în nordul Bucureștiului.

Pe de altă parte, OAR București a propus clasarea ansamblului celor trei bulevarde în Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Ministerul Culturii a respins propunerea de clasare și a dat aviz favorabil proiectului Primăriei.

Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a mașinilor în pasaje, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare și ieșire (două pe ambele sensuri), cu­mulând un total de aproape 5 kilometri.

Proiectul este legat de construcția parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8.000 de metri pătrați. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metri pătrați de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle, se mai precizează în comunicat. “Problema arhitecților și a istoricilor nu este nici parcarea și nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comisiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea, menționăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafață. Există spații la Charles de Gaulle unde înălțimea elementelor vizibile din suprateran va ajunge și la 4 metri”, a declarat Mircea Ochinciuc.