Obligarea angajaților administrațiilor fiscale să obțină de la alte instituții documentele de care au nevoie contribuabilii, cum se întâmplă la Registrul Comerțului cu cazierul fiscal, este o soluție pentru reducerea birocrației, în viziunea Asociației pentru Reformarea Sistemului de Impozite și Taxe (ARSIT).
“Problema este cum putem contracara eficient tendința funcționarului de a crește permanent numărul de hârtii «care trebuie». Ne așteptăm ca funcționarii să reducă numărul de hârtii când vor fi puși ei să alerge după ele. Administrația este obligată să obțină singură hârtiile de care are nevoie de la alte instituții ale statului. Acest lucru se întâmplă deja la contituirea unei firme când Registrul Comerțului obține singur cazierul fiscal. Este necesară o «lege a autobirocrației»”, a declarat Florin Cojocariu, directorul executiv al ARSIT, la conferința de lansare a asociației.Ziarul Financiar a scris în februarie o serie de articole în care a arătat de câți funcționari publici este nevoie ca să fie trimisă o hârtie. Articolele au stârnit reacții în rândul foștilor funcționari, care au spus că un document emis de un minister poate avea 14 semnături. Succesiunea de semnături și ștampile de pe majoritatea documentelor emise de instituțiile statului nu face altceva decât să acopere incompetența funcționarilor din administrație, sector din care au dispărut peste 100.000 de oameni anul trecut, dar a cărui reformă nu a schimbat nimic.
ARSIT, înființată la sfârșitul anului 2010 de către 34 de membri fondatori, își propune să realizeze un site cu “eroii” abuzurilor administrative, cazuri în care justiția s-a pronunțat, precum și cazuri de risipă a banului public.
Pe lângă reducerea birocrației inter-instituții, simplificarea și clarificarea normelor prin consultarea experților independenți înainte de publicarea acestora este un alt obiectiv al asociației.
Dan Pascariu, vicepreședintele asociației, a susținut că trebuie creată presiune în ceea ce privește responsabilitatea față de modul în care este cheltuit banul public. “Asociația nu-și propune să fie împotriva cuiva, ci pentru ceva. Trebuie să creăm presiune în ceea ce privește responsabilitatea vizavi de felul în care este cheltuit banul public. A merge până la a determina niște audituri neutre în ceea ce privește cheltuirea banilor publici, să devenim un partener pentru ANAF, să-l ajutăm să obțină cele mai bune soluții”, a spus Pascariu, care este președintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Țiriac Bank.
ARSIT susține reducerea cât mai rapidă a contribuțiilor sociale, menținerea cotei unice de 16% și diminuarea TVA într-un viitor cât mai apropiat, potrivit lui Cătălin Dima, președintele ARSIT.
În opinia ARSIT, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu operează cu criterii de calitate, cu excepția gradului de colectare, astfel că este necesară introducerea unor criterii de performanță și consecințe clare pentru inspectorii care fac abuzuri.
Conform unui sondaj prezentat la conferința de lansare a asociației, majoritatea contribuabililor din sectorul 4 sunt mulțumiți de serviciile oferite de administrațiile financiare, la polul opus aflându-se plătitorii de taxe din sectoarele 1, 2 și 3.
“Sunt diferențe enorme în calitatea serviciilor între diferite locații. În medie, este mai puțin rău decât credem. Știm precis ce contribuie la frustrarea contribuabililor la ghișeu. ANAF nu operează cu niciun criteriu de calitate, cu excepția gradului de colectare. În sectorul 4 percepția este mult peste medie, în timp ce sectoarele 1,2 și 3 au probleme”, a spus Cojocariu.
Sondajul a fost realizat de GfK la cele șase administrații financiare din București, fiind operate 400 de interviuri la ieșirea contribuabililor, concentrându-se pe persoanele juridice. Au fost investigați 14 parametri.
La criteriul legat de politețea și amabilitatea personalului care lucrează la administrațiile financiare, media celor multumiți și foarte mulțumiți bucureșteni este de 71%, în timp ce în privința calității informațiilor cerute sau oferite media este de 66%. În ceea ce privește rapiditatea în rezolvarea solicitărilor, media celor mulțumiți și foarte mulțumiți coboară la 64%.
Procente mai reduse au fost raportate la criteriile legate de timpul de așteptare la ghișeu (56%) și confort și spațiu (47%). Controalele excesive, gradul de colectare scăzut, impredictibilitatea și evaziunea fiscală sunt câteva dintre principalele probleme în plan fiscal aduse în discuție la conferința de lansare a ARSIT.
Cine este ARSIT
ARSIT este o organizație neguvernamentală, non-profit, non-politică și nepartizană, care promovează reforma sistemului administrației fiscale din România, îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, creșterea gradului de transparență al instituțiilor publice atât în ceea ce privește stabilirea taxelor și impozitelor, cât și în privința utilizării fondurilor colectate. ARSIT a fost înființată la sfârșitul anului 2010 de către 34 de membri fondatori, antreprenori români, IMM-uri, precum și reprezentanți ai profesiilor liberale.