„Da, da, ȚARA, cetera, etcetera” este titlul, adânc ironic și trist, al expoziției realizate de pictorița Marilena Murariu, care a fost vernisată luni, 28 martie 2016, la sala Căminul Artei, str.Biserica Enei, nr.16. Curator – Marian Constantin. Expoziția reunește peste 35 tablouri din ciclurile „Despre Elena, în general”, „Show-off, of, of”, „Portrete în revoluție” și „Mulțumesc, maître Bosch!” prezentate publicului începând cu anul 2011, când pictorița Marilena Murariu, considerată de critica plastică un maestru al geometrizării și artist al abstracției pure, a decis să facă din arta sa un manifest civic, un strigăt de avertizare că vremurile și-au ieși din matcă, iar oamenii au rătăcit calea. Pânzele sale ne-au pus brusc în față, ca într-un film, chipul lumii postdecembriste, invadată de politica iresponsabilă și tv-mania deșănțată, realități cunoscute de noi toți, care ne îngrijorează și în fața cărora rămânem neputincioși.
Marilena Murariu a sperat în forța artei, în capacitatea sa de denunțare și demistificare, în puterea ei vindecătoare. A zugrăvit în tablouri de ample dimensiuni (4-5 metri pătrați), cu o artă a portretului de o forță uluitoare, personajele zilei: politicieni vechi și noi, oameni de televiziune, elita dispusă la compromis și imoralitate, invazia spectacolului suburban generalizat. Kitsch-ul și urâtul lumii noi au deversat și ne-au invadat viața.
Îl vom regăsi denunțat, acest kitsch, pe pânzele Marilenei Murariu și în sala Căminul Artei, într-o expoziție unică, ce nu trebuie ratată, în care ne vom întâlni cu talentul cel mai pur, al unei artiste inteligente, cultivate și sensibile deopotrivă, care a făcut imensul sacrificiu civic de a coborî din sferele frumosului și ale purității (a se vedea creațiile ei din ultimii 30 de ani), în lumea concretului dezolant și îngrijorător. Prezența carpetei cu Răpirea din Serai, a bidelului-instalație (citat din Marcel Duchamp), care ne sugerează reciclarea cu circuit închis a acelorași oameni și acelorași sisteme, alături de tabloul-panou pentru selfie „Și tu poți fi președinte”, zugrăvirea folcloriștilor de serviciu, care ocupă dezinvolt ecranele televizoarelor, într-o imensă chermeză națională, nu sunt altceva decât agenți de developare fotografică a realității.
Titlul expoziției, cu evidente aluzii avangardiste, a preluat din manifestul dadaist numai și numai mesajul contestatar de care este capabilă arta, fără nicio altă raportare estetică: „Orice operă picturală este inutilă; să fie cel puțin un monstru care îngrozește spiritele servile și nu ceva dulceag ce servește drept ornament în sufrageriile acelor animale în haine civile care ilustreză atât de bine această fabulă tristă a umanității” cerea vehement manifestul dadaist cu 100 de ani în urmă.
Pe afiș, pictorița Marilena Murariu precizează „Această expoziție nu este un omagiu adus DaDa.” „Da, da, ȚARA, cetera, etcetera”: da, da, această expoziție este despre ȚARA românească și despre cei care au făcut din ea o imensă scenă a kitsch-ului, pe care personaje cu un inexistent simț al responsabilității, preocupate doar de interesele personale sau de grup, vorbesc și acționează în numele țării, ca într-o horă fără de sfârșit, în care am fost prinși cu toții și din care nu știm cum să ieșim. Etcetera, etcetera, etcetera.
Jocul de-acum poate continua, dar în absența discursului contestatar al artistei. După cinci ani de creație pamfletară, Marilena Murariu a admis, cu tristețe, că arta nu poate schimba nimic din realitățile cotidianului, că „orice operă de artă este inutilă” și că lumea merge mai departe, insensibilă la orice avertisment, surdă la orice strigăt. Expoziția-pamflet de la Căminul Artei încheie un ciclu de creație din pictura Marilenei Murariu, în care „Cetățeni, astăzi ea vă prezintă o formă pornografică, un spirit vulgar și baroc care nu este absoluta idioție pură reclamată de DaDa – ci dogmatismul și imbecilitatea pretențioasă.” (Tristan Tzara Manifestul DaDa). De mâine, arta pictoriței se va situa pe alte coordonate estetice – „Nadir latent“.