În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în “Monitorul oastei”, publicație bilunară oficială pentru armata de uscat, aer și marină editată de Ministerul Apărării Naționale, pot fi citite incredibil de multe fapte de un eroism autentic, pentru care militarii români au fost decorați cu ordinul Mihai Viteazul.
Sunt pagini întregi cu descrieri succinte ale unor acțiuni de luptă întreprinse de ofițeri sau soldați români aflați în contact direct cu dușmanul, relatări de cele mai multe similare, din care rezultă o frecvență a actelor de autosacrificiu, de dăruire de sine, de curaj deosebit incredibilă pentru zilele noastre, când astfel de lucruri le vedem doar în filme la televizor (și credem că sunt doar creații scenaristice) și în rest fiecare se gândește egoist numai la confortul propriei existențe.
Fiecare paragraf din cele zece pagini și jumătate tipărite cu font mic ale “Monitorului oastei” din 2 aprilie 1942 este povestea dramatică a unui destin ce transcende orice propagandă de atunci și de acum sau orice viziune artistică, din care cu iertăciune pentru ceilalți am ales transcrierea câtorva din campania pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de sub ocupația sovietică.
“Astfel prin Decretul Regal nr. 445 din 12 februarie 1942 s-a hotărât: Conferim Ordinul Militar Mihai Viteazul clasa a III-a Post Mortem ofițerilor superiori și inferiori după cum urmează:
– Căpitanului Borcescu N. Alexandru, pentru eroismul de care a dat dovadă în lupta din Valea Bucovățului (8 iulie 1941), unde deși încercuit cu bateria sa, continuă să lupte, iar după ocuparea poziției de către inamic, reușește să se strecoare din încercuire cu un număr de servanți și punând în poziție de tragere un obuzier din altă baterie, ce rămăsese împotmolit, trage direct asupra tancurilor inamice, cari înaintau prin bateriile ocupate, până ce cade lovit mortal de schija unui mortier.
– Căpitanului Neguț I. Valerie, pentru patriotismul și bravura de care a dat dovadă în luptele de la Vest Miclăușeni (8 iulie 1941) când deși înconjurat continuă să lupte cu pistolul, până când cade grav rănit în mâinile inamicului. Dus în comuna Vorniceni pentrua fi interogat, refuză să dea orice relații, preferând să moară împușcat.
– Căpitanului Marinescu T. Marcel, pentru eroismul cu care a rezistat cu compania sa puhoiului de ruși în lupta de la Malaja Belosjorka, din zilele de 27 și 28 septembrie 1941, contribuind astfel la împiedicarea inamicului de a pătrunde în dispozitivul batalionului său. Deși rănit de două ori în cursul aceleiași lupte, refuză să fie evacuat, continuând lupta până în ziua de 28 septembrie 1941 când trupele s-au repliat pe altă poziție, iar el formând eșalonul doi de rupere a cercului, cade rănit din nou, de data aceasta mortal.
– Medicului căpitan Cosma C. Constantin, pentru eroismul de care a dat dovadă în sângeroasele lupte duse de acest batalion în zilele de 24-27 septembrie 1941, când postul de comandă al grupului de Vânători Munte și cel al batalionului Vânători Munte fuseseră încercuite de inamic, din proprie inițiativă pornește la contraatac, cu o mână de oameni adunați în grabă de la comanda grupului și cu pionierii de întărire, reușind să pătrundă în flancul și spatele inamicului și să recucerească tunurile pierdute ale divizionului de munte. Întors la batalion, ia conducerea dreptei contraatacului, care pornea cu rămășițele a 2 companii să cucerească pentru a 3-a oară marginea satului dinspre inamic, reușind să ocupe liziera de Nord. Batalionul fiind din nou copleșit de forțele numeroase, medicul căpitan Cosma C. Constantin s-a gândit la ultimii săi răniți, căzuți în aceste contraatacuri, încercând să-i salveze. A fost prins de inamic, iar a doua zi, la reocuparea satului, a fost găsit împușcat.”
CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) și doctor (Magna cum Laude) în științe militare, a fost ofițer în cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presă scrisă și apoi ca ofițer specialist în operații psihologice în cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO în Kosovo și Afganistan. A publicat mai multe volume despre propagandă, război mediatic și istorie militară în România și Statele Unite. Din 2008 este colaborator al “Ziarului de Duminică” și revistei “Flacăra”.