Asasinatul lui Kozlov distruge planurile de reforma bancara a Rusiei

Asasinarea liderului reformei bancare a Rusiei demonstreaza fragilitatea planurilor presedintelui Putin de epurare a gruparilor de crima organizata din sectorul bancar.
In primavara anului 2004, banca centrala a Rusiei a pus capat unei mari operatiuni de spalare de bani prin suspendarea licentei unei banci din Moscova, suspectata de o serie de infractiuni financiare. Dar cand oficialii bancii, centrale au incercat sa intre in sediul bancii personalul de paza s-a impotrivit energic, relateaza The Wall Street Journal Europe.
A fost numai inceputul unui val de rezistenta declansat de epurarea pusa in practica de banca centrala. Depunatorii protestatari au blocat una dintre pietele Moscovei, paralizand traficul. Tinta maniei lor a fost Andrei Kozlov, unul dintre cei mai influenti oameni din sectorul bancar al Rusiei.
Campania de doua saptamani ce a urmat a fost doar prima lupta dintr-o cruciada cu mize foarte mari impotriva criminalitatii din sistemul bancar, un proiect initiat de presedintele Vladimir Putin cu ambitia de a moderniza economia Rusiei. Kozlov a fost varful de lance al campaniei.
Recent, ambitiile sale au fost sortite esecului de gloantele asasinilor. Kozlov a fost asasinat in prejma unui stadion din Moscova dupa o partida de fotbal cu omologi bancheri.
Kozlov a fost unul dintre cei mai inalti oficiali rusi care au fost asasinati de la sfarsitul erei comuniste pana in prezent, asa ca moartea sa a socat elita tarii. Asasinatele in stil mafiot a afaceristilor si bancherilor erau ceva comun la inceputul anilor 1990, la inceputul captalismului, dar multi credeau ca apartin trecutului.
Evenimentul a subliniat nesiguranta “erei de stabilitate” instaurate de Putin. A demonstrat ca in ciuda inlaturarii graduale a adversarilor la puterea de la Kremlin, criminalitatea si coruptia ameninta inca autoritatea statului. Chiar si Putin a admis la inceputul lunii ca lipsa progresului in combaterea coruptiei a fost marele esec al mandatului sau.
Concluzia asasinatului este ca sistemul bancar rusesc este impanzit de interese ilegale. Bancile continua sa fie folosite la transformarea miliardelor de ruble obtinute din evaziune fiscala, sa ascunda mita, terorismul si mafia narcoticelor.
Kozlov purta o campanie de stopare a spalarii banilor, proces in care infractorii folosesc tranzactii financiare complexe pentru a ascunde adevarata sursa a fondurilor obtinute ilegal. Nu era ingrijorat doar pentru banii obtinuti ilegal si care erau pompati in sistem, dar si pentru cei ce erau scosi si utilizati pentru finantarea actiunilor criminale.
In Occident, cele mai multe plati se realizeaza prin transfer bancar, iar ridicarile de numerar chiar si de doar cateva mii de dolari pot ridica semne de intrebare. In Rusia platile cash sunt cele mai populare. Companiile, atat cele ce comit infractiuni, cat si celelalte folosesc cu predilectie numerarul pentru plata salariului si astfel evita achitarea taxelor pentru asigurari sociale, pot mitui functionarii publici si cumpara proprietati imobiliare.
Dar pentru a obtine acesti bani, afaceristii trebuie sa treaca de regulile stricte ce impiedica bancile sa acorde cantitati mari de bani gheata clientilor lor. Din fericire pentru ei, exista o multime de banci mici, oportuniste care sunt dispuse sa exploateze scaparile legii si sa profite de neatentia organismelor de supraveghere. Pentru banci, care cer o taxa de 5% pentru retragerile de numerar, este o afacere foarte profitabila.
Una dintre aceste institutii este Arat, o mica banca inregistrata intr-un orasel de langa granita cu Mongolia, careia Kozlov i-a suspendat licenta in august 2005. Autoritatile au declarat ca banca, care avea active de doar 320.000 de dolari, a inregistrat retrageri de numerar in valoare de 1,34 miliarde de dolari numai in lunile iunie si iulie. Banca a fost lichidata in octombrie anul trecut.
Acesti bani, care nu pot fi urmariti, sunt retrasi zilnic in mari cantitati de la casieriile bancilor sau de la ATM-uri, alimenteaza coruptia si evaziunea fiscala in Rusia. Este fluidul vital al unui sistem care reuneste guvernul, afacerile si crima organizata intr-o retea de nereguli financiare. Oficialii, politistii si bancherii rusi cred ca atacul lui Kozlov asupra sistemului a fost acela care i-a adus moartea.
Multi au crezut ca aceasta campanie a fost in van pentru ca acum acesti bani reprezinta o parte atat de mare din economia Rusiei, incat nu ar putea functiona fara ei. In plus se pare ca a fost un efort solitar. Dupa ridicarea licentei bancii Arat, numeroase dovezi de operatiuni ilicite au fost furnizate procurorilor si politiei insa in cele mai multe cazuri acestea au fost ignorate. Cu toate acestea, se pare ca vor exista si schimbari. Putin a aprobat infiintarea unei forte speciale care sa controleze criminalitatea din sistemul bancar. Gennady Melikyan, succesorul lui Kozlov, este cel care va conduce echipa formata din procurori, politisti si responsabili cu bunul mers al sistemului bancar.
In 2002, cand Kozlov a devenit oficial al bancii centrale, industria serviciilor financiare din Rusia era complet dezorganizata. Timp de un deceniu, organisme internationale precum Banca Mondiala au cerut Rusiei sa reglementeze sectorul. Ei spun ca economia va ramane slaba fara banci sanatoase, conduse serios si capabile sa canalizeze economiile private spre investitiile din industrie, in loc sa le transfere in afara granitelor prin practici ilegale.
Dar in timpul haosului economic si politic din era lui Boris Eltin s-au facut foarte putine progrese. Sectorul bancar era inca in refacere dupa colapsul din 1998 cand unele dintre cele mai mari institutii financiare ale tari au intrat in faliment din cauza datoriilor foarte mari.
Din aproape 2.000 de banci ce au supravietuit, multe au facut mult mai multe ilegalitati decat simpla spalare a banilor pentru retelele de crima organizata, conform expertilor Bancii Mondiale. Altele au reprezentat pur si simplu trezoreriile magnatilor din era postcomunista. Sversbank, banca cu capital majoritar de stat, a fost cea care a dominat retailul din domeniu, detinand majoritatea depozitelor populatiei. Restul bancilor erau de dimensiuni reduse si subcapitalizate, cu o balanta indatorata si un actionariat bizar.
Kozlov a lucrat la banca centrala pana la criza din 1998, dupa care a trecut in sectorul privat, de unde a fost readus de Sergei Ignatiev, guvernatorul numit in 2002 de presedintele Putin.
Kozlov a devenit curand cel care mentinea relatiile cu bancile straine si care a reusit sa le aduca in Rusia. In 2001 a fost numit directorul Corpului Voluntar de Servicii Financiare, organizatie americana non-profit infiintata la inceputul anilor 1990 de presedintele George Bush pentru a ajuta la recladirea sistemelor bancare din economiile in tranzitie.
In timpul activitatii din aceasta organizatie, Kozlov s-a consultat cu oficialii de la ambasada americana din Moscova si a schitat un plan de reconstructie a sectorului bancar. Acele idei au format un an mai tarziu directia reformelor sale cand a ajuns la banca centrala.
De asemenea, experienta din acea organizatie l-a determinat sa permita bancilor straine sa concureze de pe o pozitie de egalitate cu bancile rusesti. Aceasta strategie nu i-a adus prea multi prieteni in randurile bancherilor, dar a ajutat la transformarea Rusiei intr-o tinta pentru jucatori strategici precum CitiGroup.
Odata ajuns printre cei mai apreciati oameni din sectorul bancar rus, Kozlov a inceput reabilitarea increderii in bancile autohtone prin introducerea unei noi legi de asigurare a depozitelor. Legea, care a fost dezbatuta ani la rand in Parlament, acorda despagubiri clientilor in cazul unui faliment al bancii.
Dar pentru a fi admis in program si a castiga dreptul de a lucra in retail, bancile au trebuit sa dezvaluie autoritatilor mai multe informatii decat pana in prezent. Au fost fortate sa dezvaluie cine erau adevaratii actionari si sa prezinte un plan de afaceri detaliat, iar cele ce se calificau deveneau subiectul unei monitorizari riguroase. Din 1.270 de banci care s-au inscris, doar 343 au reusit sa implineasca baremul.
Campania sa impotriva bancilor cu practici ilicite l-a transformat pe Kozlov intr-o tinta vulnerabila. Ministrul de finante Alexei Kudrin a spus ca Kozlov “deranja frecvent interesele investitorilor interlopi” si a gruparilor de crima organizata.
Cum departamentul sau inchidea cel putin doua banci pe luna, Kozlov nu a ramas niciodata fara dusmani, iar colegii sai adauga ca a primit de multe ori amenintari cu moartea.