In timp ce unii primesc pensii generoase fara ca nimeni sa-i controleze, pe altii medicii ii asteapta la cabinete pentru evaluarea paraliziei. Cam asa se face controlul persoanelor cu handicap in Romania, intr-un sistem prost reglementat, care favorizeaza coruptia. Fenomenul ajutoarelor sociale are si componenta venitului minim garantat, pe care in Romania il primesc multe persoane cu stare. Beneficiari cu vile si masini de top, mai mult plecati in strainatate. Asistentii sociali se tem sa faca anchete. Prefera sa stea departe de ei desi statul le da lunar 20 de milioane de lei unor oameni care traiesc in vile si conduc masini de lux, dar care si-au ridicat adeverinte pentru copiii lor diagnosticati cu diverse forme de handicap.
O femeie din Bujoreni n-are nici o frica. Pentru banii ei e in stare sa se bata si cu viceprimarul. Si cea care ar trebui sa faca ancheta la femeie acasa e luata la bataie. Asistenta sociala atacata de femeie a primit o piatra in cap in urletele si tipetele celorlalti romi care sustin atacul femeii. Refuza anchetele de teama ca asistentii sociali vor descoperi averile pe care le detin si care de cele mai multe ori sunt trecute pe numele unor rude.Sotii Berca sunt rudari si au 2 fete care au cate trei copii. Fiecare a scos certificate de handicap pentru doi dintre ei, iar ajutorul social incasat lunar de fiica cea mare de exemplu ar face invidios orice anagajat – 2.030 de lei pe luna. Sora mai mica, primeste de la stat cu 30 de lei mai putin, adica 20 de milioane de lei vechi pe luna. Sustine ca masina din curte nu e a ei sau a sotului, ci a unui frate, iar casa cu etaj e ridicata cu bani cersiti in Occident. Membrii familiei nu vor sa le fie filmate proprietatile.
Primarul comunei Bujoreni, Alexandru Rosu, sugereaza ca acesti copii cu handicap ar fi rezultatul casatoriilor intre rude. “Noi nu putem sa ne bagam, sunt degenerati din tata in fiu….”
In comunitatea rudarilor din Bujoreni din 600 de locuitori 400 aveau anul trecut certificat de handicap. Dupa un control numarul lor a scazut la jumatate. “In casile astea moare lumea de foame!” – striga ei acum. In casele in care lumea moare de foame nu prea mai sta nimeni. Multi copii cu handicap au fost trimisi de parinti in Franta, Anglia sau Italia la cersit, insa cei ramasi in tara continua sa incaseze ajutor social pentru ei. Presa londoneza a dezbatut pe larg acest subiect. Invatatorul din comuna, Vasile Enache, spune ca micutii sunt doar un paravan. Parintii incaseaza banii si in loc sa le cumpere haine sau mancare ii cheltuiesc la barurile din comuna. “Parintii si bunicii le iau banii si vedeti unde se duc cu ei, la birt…si la noi la scoala vin copiii subnutriti, neimbracati…”
La nivel national autoritatile spun ca nu pot face ordine in randul persoanelor cu handicap inchipuite decat daca vor modifica legislatia. Trebuie introduse masuri mai restrictive, mai multe reexaminari medicale intr-un an, nu una cum este prevazut acum, si o mai buna colaborare intre autoritatea locala si comisiile de specialisti. In urma controalelor, la buget s-a facut o economie de doar 25% dupa sistarea platilor pentru falsi nevazatori sau fara deficiente fizice.
Daca la Bujoreni autoritatile evita sa verifice situatia asistatilor pentru ca isi risca la propriu viata, in Arad persoane cu adevarat in necaz sunt fortate …sa-si demonstreze neputinta. Nicolaie Gag este imobilizat la pat. A avut doua accidente vasculare cerebrale si a paralizat de la sold in jos. Singur nu poate supravietui asa ca pina anul acesta a primit ajutor pentru handicap gradul 1. Universul sau se rezuma la o singura camera si e dependent de sotia sa, care il tine la curent cu ce se mai intampla pe strada si il ajuta sa manance. De patru ani, Nicolaie n-a mai coborat din pat si totusi comisia vrea sa-l vada in carne si oase la expertiza. Pentru ca n-a putut sa ajunga i-a fost suspendat certificatul. Nu mai primeste indemnizatie si cei doi se bazeaza pe pensia femeii. “Dl presedinte de la Comisia de handicap i-a dat decizia asta ca are capacitate de munca procentuala!”, spune sotia sa, Maria Gag. Adica la un moment data ar putea lucra. Handicapul sau e generat de o afectiune si astfel nu e considerat permanent, cum este de exemplu o paralizie in urma unui accident auto. Presedintele comisiei sustine ca dupa lege omul trebuie sa dovedeasca periodic daca are o deficienta fizica.
Asadar statul incurajeaza impostura, minciuna si risipa in vreme ce oameni necajiti raman fara ajutor. Autoritatile inchid ochii la cazurile cu adevarat disperate si prefera sa plateasca sume imense pentru oameni care au transformat ajutorul social intr-o sursa permanenta de venit.
In fiecare an aproape 20 de milioane de euro ajung sub forma de venit minim garantat la cei care nu au locuri de munca. Romani care s-au obisnuit cu acest statut si care nu fac nimic pentru a-si depasi conditia de asistati.
Cristian si Constanta au trei copii. El are 27 de ani, ea 30. Desi sunt in putere nici unul nu munceste. Traiesc in 2 camarute, impreuna cu bunica femeii, intr-o colonie de langa Calimanesti, pe un mal al Oltului. Camere mici si mizere, insirate langa un dig la rau, la care a lucrat cu multi ani in urma barbatul. Era o perioada buna, acum munceste pe unde gaseste, cu ziua. Ea n-a lucrat niciodata. Cel mai mult sufera copiii care de altfel prin alocatiile lor sustin financiar familia. Se multumesc cu cinci sute de lei asa cum statul se multumeste sa le dea in schimbul unor ore de munca in folosul comunitatii pe care insa aproape nimeni nu le onoreaza. Cand vine vorba de copii si scolarizarea lor, cei doi invoca tot saracia. Cel mare la noua ani a fost trimis la scoala ca sa mai poata incasa alocatia. Ceilalti n-au fost inca inscrisi la scoala desi au varsta la care ar trebui sa stie deja sa citeasca. In fata locuintei un vecin ii da fiului cel mare o bucata de paine, iar baiatul are grija sa le dea si fratilor mai mici.
Anul trecut inspectori de la Ministerul Muncii au controlat 3.100 de primarii si au anual 38 de mii de dosare. Au ramas fara ajutor cei cu vile, terenuri sau plecati la munca in strainatate. Economia la buget a fost de 13 milioane de lei, cam 10% din totalul platilor. Cu siguranta sunt mult mai multi care beneficiaza ilegal de ajutoare, dar autoritatile se plang de lipsa de personal, iar tabloul asistatilor cu averi e zugravit cel mai bine la Filiasi, Dolj. Filiasul a devenit cunoscut anul trecut cand zeci de familii au ajuns cu dosar penal la politie pentru ca incasau ilegal sume din venitul minim garantat. Au primit sute de mii de euro pentru ca autoritatile locale nu i-au controlat. Nici n-ar avea cum, spune viceprimarul care afirma ca doar trei angajati se ocupa de 18 mii de asistati social. Una dintre cele care s-au bucurat de ajutor social afima acum ca n-a trait niciodata din banii aceia, dar daca tot i se dadeau de ce sa nu-i ia?
Pentru astfel de cazuri guvernantii au inasprit legislatia. Nu mai poti primi indeminzatie daca ai masina, teren de 500 de metri patrati sau pleci in strainatate. “Fraier am fost ca daca o puneam pe alt nume nu ma prindea! Si acum zice ca trebuie sa aducem banii inapoi, dar ei pentru o zi de munca cati bani ne da?”
Chiar si cu noile restrictii exista metode pentru a pacali ancheta sociala, cu respectarea legii. Proprietatile mele de la Filiasi pe numele unui var de la Braila si invers. In acest fel, e nevoie de verificari extinse si o colaborare intre autoritatile locale, lucruri care nu se intampla in Romania.
Astfel explica edilii si masinile cu numere straine ori munca la negru. Asistatii accepta sa lucreze fara carte de munca stiind ca mai primesc ceva si de la stat care le acopera si asigurarea medicala.
Grajduri, Iasi. O buna parte dintre cei care si-au pierdut dreptul la indemnizatie stau aici, in acte nu detineau nimic, realitatea ii contrazice. In februarie, in comunitatea de rromi putini locuitori erau acasa. Palat langa palat, curti vaste cu masini scumpe trase la garaj si cativa tineri inabordabili. Ne trimit la bulibasa. Ca sa nu piarda ajutorul nimeni din zona nu recunoaste ca ar pleca prin strainatate. Nimeni nu a verificat, banii au curs ani de-a randul de la vistieria statului. Unele voci vorbesc despre ei ca fiind masa electorala de care s-au folosit pana acum alesii locali pentru a obtine voturi. Mai mult, unii dintre ei s-au folosit de functii pentru a-si ajuta rudele.
Romania e o tara de asistati cata vreme jumatate din populatie primeste ajutor de la stat. 14% din PIB este alocat acestui segment, procent considerat mic in comparatie cu tarile civilizate. Diferenta dintre noi si ei e ca in occident numarul asistatilor e mult mai mic, iar programele de reconversie profesioanla sunt cu adevarat eficiente. La fel si controalele. Numarul asistatilor a crescut de la un an la altul asa ca si sumele alocate au crescut substantial. De la 582 de milioane de lei in 2003 la peste 8 miliarde de lei șapte ani mai tarziu.
Sfidatori, la limita legii, dispusi oricand sa plateasca pentru un ajutor social lunar, romanii se descurca. Si cat timp sunt bani de risipit de ce sa nu profite. Autoritatile isi permit sa arunce pe apa sambetei sute de milioane de euro in loc sa schimbe legea, sa faca controale si mai ales sa renunte la a mai finanta o categorie de oameni transformati de lege in cazuri sociale la limita legii.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea “România, te iubesc!” din 22 mai 2011