Unul dintre cele mai interesante fenomene ale business-ului din domeniul sportiv il reprezinta dezvoltarea agentiilor care se ocupa cu vanzarea de drepturi.
Multi le considera organisme parazite, care profita de faptul ca unii transpira, iar altii vor sa le urmareasca la TV chinul.
In realitate insa, agentia de drepturi nu este numai un intermediar intre competitie si telespectator. Nu face doar jocul fericit al adaugarii unei margini de profit peste ceea ce cumpara. Elvetienii de la TEAM, de exemplu, au creat brand-ul UEFA Champions League – intrecerea despre care toti spun ca este cea mai frumoasa si mai bine organizata din lume.
Acum pare greu de crezut ca in urma cu 11 ani, Liga Campionilor nu exista. Si mai greu de inteles sunt retinerile celor care au primit cu ostilitate si aroganta conceptul. In special cei mici, ca noi, care au inventat sloganul frustrat “Bogatii nu ne doresc la masa lor!”. La jumatatea “perioadei Brucan”, cluburile de la noi au inteles ca performanta inseamna altceva decat duminicala zbatere interna.      



E mai ieftin sa cumperi decat sa faci singur
Agentiile respective se ocupa de vanzarea sportului si a publicitatii care-l inconjoara: drepturi TV, bannere, expunere pe tricouri, merchandising etc. Marile companii de advertising au priceput ca sportul este un instrument valoros, care poate face diferenta in competitia cu concurenta lor. De aceea au invatat de la Real Madrid ca este mai ieftin si profitabil sa cumperi ceva deja creat decat sa construiesti tu insuti.Grupul de servicii de media si advertising WPP, un gigant care face afaceri in peste 150 de tari, a cumparat compania germana de drepturi Global Sportnet. Infiintata in 1995, aceasta are in portofoliu diferite drepturi pentru 100 de cluburi de fotbal din Europa. In grupul WPP sunt integrate si trei dintre cele mai tari retele de advertising: J. Walter Thompson, Y&R Advertising si Ogilvy&Mather. In urma preluarii Global Sportnet, acestea pot beneficia, pentru completarea ofertelor lor catre clienti, de prioritate in expunerea in domeniul sportului. Nu o data, acest avantaj a fost decisiv pentru castigarea unor noi conturi. Nu trebuie sa se inteleaga de aici ca firmele se sustin financiar una pe cealalta. Companiile sunt privite ca unitati de business independente care trebuie sa genereze profit prin propriile puteri. Performantele sunt insa mai usor de obtinut in cazul colaborarii cu firmele “surori”.Grupul american de firme Interpublic, furnizor de servicii de marketing si comunicare, a dezvoltat la randul sau o linie de business care se ocupa cu comercializarea sportului. Insusi numele diviziei, Interpublic Sports and Entertainment Group (IPSEG), spune totul despre felul in care americanii privesc sportul, asezandu-l langa distractie. Alaturi de McCann-Erickson WorldGroup, FCB Group sau Lowe, celelalte divizii ale grupului, IPSEG completeaza oferta de servicii si imagine. Octagon, firma cea mai cunoscuta din domeniul sportului de la Interpublic, declara cu mandrie ca “pana la aparitia noastra, ceva lipsea din lumea marketingului sportiv: insusi marketingul sportiv”. Octagon opereaza in sapte domenii distincte. Toate insa traiesc prin sport. Cele mai reprezentative sunt producerea evenimentelor sportive, detinerea, distributia si vanzarea drepturilor TV, productie TV a competitiilor sportive, merchandising sau impresarierea sportivilor.



Intai cumperi, pe urma astepti tragerea la sorti
Cum face afaceri o astfel de agentie? Agentia cumpara mai intai si apoi asteapta tragerea la sorti pentru meciurile dintr-o competitie. Sunt locuri in care incheie contractul fara sa plateasca nimic inainte. Intelegerea se rezolva printr-un contract care ii garanteaza celui care vinde drepturile o anumita suma, in functie de adversarul intalnit.De exemplu, Gloria Bistrita a fost o favorizata a sortilor. In putinele ocazii cand a jucat in cupele europene, a cazut cu adversari importanti, Fiorentina sau Real Zaragoza, si a primit bani buni pentru drepturile TV, acestea  fiind  vandute in Italia si Spania, unde sume de 200.000 de dolari pe meci nu sperie pe nimeni. Sigur ca romanii n-au incasat toti acesti bani, mare parte din ei ramanand in conturile agentiei. In fond, acesta este obiectul business-ului!In cazul federatiilor nationale, lucrurile sunt mai complicate. Albania a incasat recent de la Sportfive 2,8 milioane de dolari (da, ati citit bine!) pentru cesionarea drepturilor TV si de advertising la meciurile nationalei sale, pe teren propriu, in urmatorii doi ani. Marele invins a fost adversarul traditional, Global Sportnet, care a oferit “numai” 2,6 milioane! De regula, intelegerile se incheie inaintea tragerilor la sorti si se refera la o campanie de calificare.In cazul Albaniei, Sportfive a tras un loz castigator – grupa cu Danemarca, Grecia, Turcia garantand venituri importante din drepturile de televizare pentru meciurile cu Albania. Cu tot cu bannerele care vor fi expuse la meciurile de la Tirana, cei 2,8 milioane de dolari se vor intoarce cu un profit decent la Sportfive. Asa se explica si aparitia pe stadioanele noastre a unor bannere care fac reclama la produse necunoscute la noi. De regula, sunt clientii traditionali in tara unde se transmite partida, care platesc pentru expunere in acel teritoriu.Va veti intreba probabil de ce-si vand federatiile proprietatile si nu si le comercializeaza singure? Mai intai, n-au oameni specializati, care sa cunoasca pietele TV din toate teritoriile. Apoi nu-si permit sa riste. Financiar vorbind, toti isi doresc sa joace impotriva Angliei, dar nimeni nu le garanteaza ca sortii asta vor decide. Asa ca este mai sanatos sa bagi in cont doua milioane si sa scapi de griji. Este un principiu care functioneaza numai la cei care nu-si fac sange rau dupa tragerea la sorti, calculand care va fi profitul agentiei.Pentru cei carora le place sa joace insa pocher fara sa-si vada cartile, acest gen de business este mai ofertant decat sa te asezi fata in fata cu un crupier din Las Vegas. De regula, fotbalul refuza astfel de mize – Mircea Sandu si Federatia Romana de Fotbal cu siguranta, parteneriatul FRF cu firma Infront din Elvetia fiind traditional. Daca aici va cauta cineva noi motive de contestare a conducerii fotbalului nostru, va asigur ca nu este cazul: suma primita, peste 2 milioane de euro, este excelenta.



Batalia pentru Sportfive
Tendinta de completare a business-ului de imagine prin cumpararea unei companii de drepturi sportive cunoaste momentul de varf chiar in aceste zile. Pe 8 decembrie a expirat termenul de inscriere pentru achizitionarea a 46,41% din probabil cel mai cunoscut proprietar de drepturi de sport: mixul germano-francez de la Sportfive. Vanzatorii sunt nimeni altii decat cunoscutii operatori TV, Canal+ si RTL. Chiar daca Sportfive a raportat pierderi de 134 milioane de euro anul trecut, nu acesta este motivul pentru care actionarii principali vor sa vanda. Venita din istorie, antipatia germano-franceza a facut victime si aici, cei care conduc compania, nemti si francezi, nereusind sa lucreze unii cu altii. Pentru Sportfive au intrat in competitie:-WPP, cei despre care am vorbit mai sus, vor ca pe langa Global Sportnet sa-si adauge aceasta importanta felie din Sportfive;-Permira, fond de investitii englezesc care controleaza televiziunea germana cu plata Premiere, fosta proprietate a defunctului grup media Kirch;-Advent, un alt fond de investitii englezesc;-Cassey Wasserman, milionar american, patronul echipei de fotbal american indoor Los Angeles Avengers;-Robert Louis Dreyfuss, fostul sef de la Adidas si patron al clubului Olympique Marseille, acum patronul unei alte companii de drepturi, Infront.
Batalia pentru actiunile Sportfive este justificata, daca avem in vedere ce active pretioase se afla in proprietatea companiei:- distributia in intreaga lume a drepturilor de televiziune pentru Premiere Division, campionatul francez de fotbal, contract care expira la finalul acestui sezon;- vanzarea, in colaborare cu italienii de la RAI Trade, a celui mai puternic campionat intern din lume, Serie A Italia, pana la finele sezonului 2004-2005;- vanzarea in Europa a meciurilor din English Premier League (campionatul din Anglia) si distributia pentru Asia a campionatului de fotbal din Spania (contract pe trei ani);- reprezentarea a circa 30 de federatii de fotbal din Europa, intre care Bulgaria, Croatia, Finlanda, Ungaria, Islanda, Polonia, Austria, Elvetia, Suedia, Irlanda, Irlanda de Nord etc. (aceasta inseamna, printre altele, ca posturile TV romanesti care doresc sa transmita meciul Finlanda-Romania trebuie sa negocieze cu Sportfive);- contracte exclusive de marketing cu cluburile de fotbal Borussia Dortmund, Hertha Berlin si Hamburger SV;- drepturi TV pentru Cupa Africii, peste 100 de cluburi de fotbal din Europa sau Turneul celor 6 Natiuni la rugby. costim@protv.ro