Prin ce anume s-ar deosebi Dosarul Euridice de alte
apariții editoriale? Prin longevitate: s-a ajuns la volumul 6,
primul fiind cel publicat in 2003. Prin faptul că reunește lecturi
dintr-un cenaclu, și nu oricare. Prin grija lui Marin Mincu de a-și
lega numele, ani de-a rândul, de veteranii constănțeni ai
Euridicei, dar mai ales de cel al unor tineri sau chiar adolescenți
(marca Octavian Soviany sau nu) – care in genere refuză să-și vadă
numele asociat cu ceva sau cineva.
Iar Dosarul Euridice 6 iși leagă numele și de Rotonda
Muzeului Național al Literaturii Române, unde “cenaclu’ lui Mincu”
a fost găzduit incepand din ianuarie 2004, când alte porți i-au
fost inchise.
Povestea ușilor inchise s-a repetat, odată cu dispariția lui
Dan Alexandru Condeescu, directorul M.N.L.R. Dosarul Euridice
nr. 6 ar fi povestea edițiilor 55-67 ale serilor cenacliere
intâmplate miercurea, in primele luni ale anului 2004, la muzeul
care iși dorea să fie și să se arate viu și deschis.
Autorii indosariați, consacrați sau in devenire, sunt, de
această dată: Paul Daian, Elena Vlădăreanu, Traian T. Coșovei,
Mitoș Micleșanu, Constantin Virgil Bănescu (decedat de curând),
Irina Bandrabur, Răzvan Țupa, Gili Mocanu, George Vasilievici,
Irina Roxana Georgescu, Mihai și Alexandru Vakulovski, Elena
Pasima, Veronica A. Cara, Mircea Țuglea, Ileana Bâja, Ioan Es. Pop,
Lucian Vasilescu, Ioana Nicolae, Dumitru Bădița, Ardian Kuciuk,
Ionuț Chiva, Mircea Cârstea, Dana Staicu, Adrian Urmanov, Eugenia
Țarălungă. Cronicar oficial al cenaclului: Răzvan Țupa.
Addenda volumului cuprinde, in afara textelor (polemice, cum altfel?!) ale lui Marin Mincu, manifeste, cronici, articole de opinie, comentarii semnate de: Horia Gârbea, Elena Vlădăreanu, Octavian Soviany, Ștefania Plopeanu, Adrian Urmanov, Andrei Peniuc, Bogdan Alexandru Stănescu, Radu Voinescu. Printre cărțile “auzite” inainte de a fi citite: Confort 2 imbunățit, de Ioan Es. Pop si Lucian Vasilescu, volum apărut in același an.