Atomi de antimaterie, de antihidrogen, au fost captați timp de peste 16 minute, în cadrul unui experiment realizat la Centre Européen de Recherches Nucléaires (CERN) din Geneva, care va facilita studierea de către specialiști a antimateriei, se afirmă într-un studiu publicat duminică, relatează AFP.
“Putem să ținem captivi atomi de antihidrogen timp de 1.000 de secunde”, un timp “suficient de lung pentru a începe să îi studiem”, a declarat Jeffrey Hangst de la Universitatea Aarhus din Danemarca, în numele participanților la experimentul ALPHA desfășurat în cadrul CERN.
O materie “oglindă” a celei pe care o cunoaștem, antimateria rămâne dificil de observat, deoarece toți atomii de antimaterie se anihilează la contactul cu materia, producând o cantitate uriașă de energie.
Un atom de hidrogen este alcătuit dintr-un proton cu o sarcină electrică pozitivă și un electron negativ. Un atom de antihidrogen este alcătuit dintr-un proton negativ (antiproton) și un electron pozitiv (pozitron).
Potrivit teoriilor actuale, materia și antimateria ar fi fost create în cantități egale, în primele momente de după Big Bang, însă pe planeta noastră au rămas doar particulele de materie.
Unde a dispărut antimateria? Această întrebare îi preocupă pe fizicieni, care doresc să analizeze proprietățile antimateriei, ce a fost creată în acceleratoarele de particule.
Primii atomi de antihidrogen au fost produși la CERN încă din 1995. Însă ei au fost anihilați aproape instantaneu, la contactul cu materia.
Cercetătorii din programul ALPHA din cadrul CERN au făcut recent un nou pas înainte în această direcție, punând la punct un nou tip de captator magnetic, în care 38 de atomi de antihidrogen au rămas în stare liberă, timp de 0,17 secunde.
Durata de izolare a lor a putut fi dusă ulterior până la 1.000 de secunde, potrivit unui studiu publicat, duminică, online, pe site-ul revistei Nature Physics.
Potrivit comunicatului emis de CERN, 309 atomi de antihidrogen au putut fi captați pentru un timp suficient de lung pentru a putea “începe să le studiem proprietățile în detaliu”.
Este antimateria supusă unei antigravitații? Este una dintre întrebările pe care și le pun fizicienii. Descoperirea unei astfel de “gravitații repulsive” ar putea aduce un răspuns pentru o altă enigmă – cea a energiei necunoscute care favorizează accelerarea expansiunii universului. Gravitatea tinde, din contră, să împingă galaxiile să se apropie unele de altele.
Atunci când suferă anumite transformări, această materie “în oglindă” respectă aceleași “simetrii” din legile fizicii ca și materia normală? Potrivit simetriei CPT (charge-parity-time), “o particulă care avansează în timp în universul nostru ar trebui să fie imposibil de distins de o antiparticulă care regresează în timp într-un univers în oglindă”, afirmă cercetătorii de la CERN.
“Orice indiciu care arată o încălcare a principiilor simetriei CPT ne va obliga să regândim serios felul în care noi înțelegem natura”, a subliniat Jeffrey Hangst, a cărui echipă se pregătește să analizeze antiatomii, pentru a le compara proprietățile cu cele ale atomilor de materie.